Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘pozitiv’

Gandurile si trairile noastre transforma mediul si influenteaza materia

coerenta inimii 3Glen Rein, dr. in biologie celulara, a conceput o serie de experimente pentru a evalua abilitatea vindecatorilor de a modifica sistemele biologice. De vreme ce ADN-ul este mai stabil decat alte substante precum celulele sau culturile bacteriene, a decis sa dea vindecatorilor sa tina in maini tuburi de testare ce contineau ADN (Mc Craty, Rollin, Mike Atkinson, D. Tomasino, 2003).

Acest studiu a avut loc la Centrul de Cercetare Heart Math in California. Cei de acolo au coordonat cercetari extraordinare in fiziologia emotiilor, interactiunile creier-inima si multe altele. In esenta, impreuna cu alti cercetatori, s-au interesat asupra legaturii specifice dintre starile noastre emotionale si ritmul nostru cardiac. Cand avem emotii negative ( de exemplu furie sau frica), ritmul cardiac devine dezorganizat. Dimpotriva, emotiile pozitive ( de exemplu iubire sau bucurie) produc patternuri foarte coerente de inalta frecventa, patternuri numite de Heart Math coerenta inimii.

In experimentul dr. Rein, acesta a studiat initial un grup de 10 indivizi, care aveau o buna experienta practica in utilizarea tehnicii folosite si predate de Heart Math pentru a construi coerenta inimii. Ei au aplicat tehnica pentru a produce sentimente puternice , elevate ca iubire, apreciere, iar ulterior pentru 2 minute, au tinut vase continand mostre de ADN aflate in suspensie de apa deionizata. La analizarea mostrelor, nu a reiesit nici o schimbare semnificativa statistic.

Un al doilea grup de participanti antrenati special, au facut acelasi lucru , dar in loc doar sa creeze emotii pozitive ( un sentiment de iubire si apreciere) ei au creat si au trimis si o intentie (un gand) catre mostra ADN. Acest grup a produs schimbari semnificative statistic in conformatia (forma) mostrei ADN. In unele cazuri ADN-ul a fost rasucit sau desfacut mai mult de 25%.

Al treilea grup de subiecti antrenati a sustinut mental o intentie clara de a schimba ADN-ul, dar au fost instruiti sa nu intre intr-o stare emotionala pozitiva. Cu alte cuvinte, au folosit doar intentia – gandul pentru a transforma materia. Rezultatul? Nici o schimbare in mostra de ADN.

Starea emotionala pozitiva a primului grup nu a facut nimic prin ea insasi mostrei de ADN. Intentia clara a celuilalt grup neacompaniata de emotie, deasemenea, nu a avut impact.

Doar cand subiectii au avut atat emotia pozitiva cat si un obiectiv clar aliniat, ei au putut fi capabili sa produca un efect constient.

Un gand constient are nevoie de un energizant, un catalizator – si acea energie este o emotie elevata. Iubirea si mintea lucreaza impreuna. Gandurile si sentimentele se unifica intr-o stare de a fi. Daca o stare de a fi  „rasuceste sau desface” catenele de ADN in 2 minute, ce spune acest lucru despre capacitatea noastra de a crea realitate?

Ceea ce demonstreaza acest experiment este urmatoarea idee: campul cuantic nu doar raspunde pur si simplu dorintelor noastre (cerintelor emotionale). Nu doar raspunde gandurilor noastre. Raspunde, in schimb,  doar atunci cand gandul si emotia sunt aliniate sau coerente – adica atunci cand au acelasi semnal. Cand combinam o emotie inalta cu o inima deschisa si o intentie constienta, cu un gand clar, noi semnalizam campului sa ne raspunda in moduri uimitore.

Campul cuantic nu raspunde la ceea ce vrem ci la ceea ce suntem.

Joe Dispenza – Breaking the Habbit of Being Yourself

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

De ce repetam aceleasi greseli? Cum iesim din buclele vicioase?

greseli......

In termenii Sinelui nu exista greseli. Exista doar dorinta de a experimenta o situatie si de a invata din ea. De a o arhiva in minte sub forma intelepciunii, dupa ce ai gustat emotia adiacenta ei.

Daca e sa repetam fraza in termenii Sinelui: „De ce repetam in viata aceleasi experiente?” atunci raspundem:”Deoarece nu ne-am desprins de emotia care o genereaza si nu am arhivat experienta ca fiind inteleasa”.

Mecanismul este acesta: Cand treci printr-o experienta intensa (indiferent de valenta ei: pozitiva sau negativa)  primul lucru cu care iei contact este chiar acest ocean de emotii, trairi, senzatii. Mintea este inundata de acest ocean si nu prea poti reflecta imediat asupra experientei traite, doar esti in ea (de exemplu te-ai certat cu partenerul, va aruncati vorbe grele, unul dintre voi pleaca din casa, lipseste toata noaptea. Dimineata va priviti obositi si nu mai continuati nimic. Mintea e plina de durerea noptii. Nici nu stiti cum sa va impacati.) Dupa cateva zile, mintea se deconecteaza de emotii si incepi sa te intrebi: „Oare ce am vrut, de fapt, cand am inceput discutia?” Acest „De fapt” te mentine in pozitia observatorului, un loc neutru emotional, care te ajuta sa intelegi „dansul celor doi” in conflict, sau jocul tip „ping-pong” al replicilor. Intelegi ca te-ai certat si pe marginea tuturor conflictelor de luna trecuta pe care nu le-ati incheiat cu o concluzie concreta, si mai intelegi ca ai fi putut sa te opresti oricand daca nu te-ai fi gandit ca celalalt trebuie sa faca primul asta. Nu ai vrut sa fii tu primul care se opreste si, ca atare, ai participat la „dans” pana la final. Acum, din afara, pare vizibila responsabilitatea ta si INTELEGI ca nu puteai avea o alta experienta cata vreme ai decis sa actionezi in felul in care ai facut-o atunci. Ei bine, acest moment de INTELEG este primul pas in Resetare.

Daca nu ajungem la aceasta intelegere, ne vom angaja mereu in aceste comportamente care nu ne servesc, nici nu ne ajuta sa evoluam, si vom experimenta in mod repetat, aceeasi dezamagire, durere, suferinta. In plus, mintea noastra consolideaza un shortcut, sau o scurtatura pentru acea topica si, in timp, va fi nevoie doar de o mica scanteie pentru a face sa escaladeze intreg conflictul, inclusiv cel din trecut.

La o scara mai larga – deja nu mai vorbim de clasicul conflict mental si putem vorbi de marele esec in viata. Acest „mare esec” este, de fapt, esecul mintii de a accepta ca este posibil succesul pentru tine. Oamenii nu au numai frica de esec ci si frica de succes. Frica de a reusi – asta ar insemna sa renunte la obiceiul lor de a-si plange de mila, de a se considera in secret nedreptatiti, sau sa renunte la obiceiul de a se lasa compatimiti de ceilalti si salvati de eroul lor preferat. Unii oameni nu ies din bucle, pentru ca, pur si simplu, au gasit cateva persoane cu care construiesc zilnic bucla, prefacandu-se ca nu pot sa se opreasca.

Ca o scurta sinteza – blocajul constant in situatii neplacute de viata se datoreaza in primul rand mintii care se autosaboteaza prin programul fricii de esec (de ce ti-e frica nu scapi) sau de succes (daca am succes va trebui sa ma schimb).

In al doilea rand, datorita sistemului in care traiesti, care mentine nonschimbarea ta prin mai multi actori care participa la jocul tau: mereu va fi cineva care se va bucura de esecul tau, sau te va salva de la el, cineva care ofera solutii si altii care sa se planga de tine……si lista continua.

Si in al treilea rand, datorita faptului ca nu esti obisnuit sa te pui in pozitia de Observator sau martor al vietii tale, si atunci nu poti incheia bucla spunand: Da, acum inteleg, chiar cred ca tot raul a fost spre binele meu. Si ceea ce am judecat atunci intr-un fel, acum imi apare intr-o noua perspectiva. Acum inteleg de ce am ales in acel fel atunci, si acum fac alte alegeri in viata mea. ACUM, prin ce am invatat, stiu ca pot face alte alegeri.

Cum te ajuta Sinele in aceasta ecuatie? Prin faptul ca faci o pauza din tot caruselul vietii, te asezi alaturi observind cu atentie si fara sa judeci, intreaga scena, dintr-o perspectiva mai larga, ca si cum ti-ai vedea orasul in harta intregii tari. Prin faptul ca, observand suficient de mult timp, castigi o stare de claritate mentala prin care intelegi si perspectiva celuilalt fara sa te mai simti amenintat de ea. Si, nu in ultimul rand, prin pacea cu care accepti solutiile care iti vin dintr-o data in minte, de parca au fost dintotdeauna acolo. Aceasta este experimentarea alinierii Sine-Minte.

Autor, Diana Ciubotaru, Psihologul din Iasi

Exersarea mentala

exersarea mentalaFolosesc termenul de exersare mentala ca sa descriu cum ne putem folosi cel mai bine lobul frontal si sa beneficiem de facultatile sale avansate ca sa realizam schimbari importante in viata. Cand exersam, intentia noastra se canalizeaza si se concentreaza. Nu mai trecem printr-o simpla rutina de exercitii, ci interpretam ca si cum am fi in concert. Iata diferenta esentiala din minte. Exercitiul trebuie sa imite experienta reala a actiunii respective. In acest caz, exersarea mentala si realizarea efectiva sunt unul si acelasi lucru. De fiecare data cand incepem o actiune oarecare, cand ne comportam in vreun fel, demonstram o pricepere, exprimam o emotie sau ne schimbam in vreun fel atitudinea , ar trebui sa ne fie mai bine. Din acest motiv exersam – ca sa ne fie mai bine si, prima data cand o mai facem ne va fi mai usor.

Simplu spus, iata ce definitie dau eu exercitiului: sa-ti amintesti ce vrei sa demonstrezi si apoi sa traiesti la nivel cognitiv cum sa realizezi fizic actiunea respectiva, pas cu pas. Inseamna vizualizarea mentala a „sinelui” care demonstreaza sau exerseaza fizic o actiune sau o abilitate. In termeni de schimbare personala, exersarea mentala reprezinta conceperea sinelui intr-o anumita situatie si adoptarea unui comportament diferit (sau pur si simplu, transformarea personalitatii) fata de comportamentul sau personalitatea anterioara. In loc sa traiesti in regim de supravietuire si sa fii furios, deprimat, victima, agresor, bolnav sau oricare dintre lucrurile acelea limitate impuse de dependenta noastra emotionala, putem exersa, din punct de vedere pur cognitiv, starea de sanatate, calm, compasiune sau orice alte lucruri pozitive pe care le-am dorit.

Unul dintre multele lucruri interesante referitoare la procesul de exersare mentala este acela ca nu trebuie sa ne implicam corpul deloc sau mult mai putin decat ne-am imagina, si tot ne vom bucura de avantaje. Daca va aduceti aminte experienta cu cantatul la pian din Capitolul 2, aceasta ne-a demonstrat ca persoanele care atingeau fizic claviatura ca sa produca sunete muzicale si-au dezvoltat performanta (adica aveau acelasi volum de retele nervoase la masurarea prin tomografie) doar in aceeasi masura ca si cei care nu-si exersasera decat mental aceasta pricepere. Sa nu uitam ca acest grup avea in fata o claviatura, si, timp de cinci zile, exersa gamele de doua ori pe zi, in timp ce celalalt grup privea si memora tehnica de exersare si petrecea apoi exersand acelasi interval de timp, numai ca fara o claviatura materiala – doar pe cea din minte. Subiectii din acest grup au reusit sa-si modifice structura fizica a creierului doar prin activarea lobului frontal care a facut exersarea mentala atat de reala, incat creierul l-a perceput de fapt ca pe o realitate tridimensionala. Fara sa-l intereseze daca clapele sunt fizic prezente sau nu, el tot a fabricat circuitele respective, atat au devenit de reale gandurile celor din grupul care exersau mental. In conditiile unei astfel de repetitii, daca putem ramane concentrati, creierul nu-si da seama de diferenta dintre actiunea concreta si evocarea acesteia.

Ideea ca ne putem modifica creierul prin simpla gandire are implicatii majore asupra realizarii oricarui fel de schimbare in viata. Exersarea mentala ne ofera posibilitatea sa cream un nou nivel de constiinta, fara sa intreprindem nimic fizic, doar sa gandim.

Interesant este faptul ca, suntem destul de inzestrati in ceea ce priveste estomparea celorlalte semnale de mediu. Cand vrem, ne putem folosi selectiv auzul ca sa auzim numai ce dorim. (Singurul lucru pe care-l avem de facut ca sa vedem cat de dotati suntem din acest punct de vedere este sa ne intrebam partenerul, un membru de familie sau persoana cea mai apropiata.) Ne disociem, in sensul literal al cuvantului, prin deplasarea atentiei dinspre exterior spre inauntru. Este limpede ca subiectii care cantasera mental la pian au reusit sa canalizeze foarte multa atentie asupra proiectului in care erau implicati si sa blocheze toate gandurile straine care reprezinta atat de mult din activitatea noastra mentala.

Atenuarea activitatii celorlalti centri cerebrali si concentrarea pe formarea unei anumite deprinderi constituie primii pasi in finalizarea tiparului de gandire pe calea senzatiilor familiare si a increderii in stari emotionale. Lobul frontal este destul de priceput la aceasta activitate, atunci cand i-o cerem.

Urmatorii pasi sunt la fel de usori: trebuie sa ne cream in minte un model a ceea ce vrem sa exersam. Trebuie sa ne punem intrebarile potrivite de autoanaliza.

  • Ce vreau sa fiu?
  • Ce trebuie sa schimb in mine ca sa ajung acolo?
  • Pe cine cunosc sau ce resurse pot gasi ca sa ma ajute sa-mi dezvolt acest model de lucru in minte?

Un alt lucru interesant este ce se intampla atunci cand dirijorul paseste pe podium si comanda tuturor instrumentelor sa taca. Cand lobul frontal cere sa se faca liniste, se potolesc nu numai centrii respectivi ci e ca si cum constiinta noastra ar parasi cu totul celelalte circuite. Pentru a extinde aceasta metafora, sectiunea corn, sectiunea suflatori sau ce alte instrumente mai vrea lobul frontal raman pe scena, in timp ce toate se retrag in culise. Cand ne asiguram de concentrarea atentiei, in activitatea cerebrala si in perceptia noastra se produc modificari substantiale. Pierdem notiunea de spatiu si timp si, cel mai important, organismul tace, iar noi intram intr-o stare ca de transa. In aceste momente, in care zgomotele au incetat de-adevarat, putem invata si modifica modul obisnuit de functionare a creierului si, implicit, mintea.

Inainte de a trece la procesul de invatare, sa discutam putin cum putem folosi exersarea mentala cu un maximum de avantaj.

Antreneaza-ti creierul – Joe Dispenza

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Cauta sa te depasesti

Cum sa cauti inauntrul tau:

Flying_Books_2.36381119_std-300x298

Cauta sa te depasesti

Atunci cand Sinele tau este fix si stabil, poti gandi ca ai realizat ceva pozitiv. Oamenii spun: „Acum stiu cine sunt”. Ceea ce stiu ei cu adevarat este o imitatie a Sinelui real, o colectie de obiceiuri, etichete si preferinte, cu totul si cu totul legate de trecut. Trebuie sa cauti sa mergi dincolo de aceasta identitate auto-creata, pentru a gasi sursa altei energii. Martorul tacut nu este al doilea tau Sine. El nu este ca un costum nou, care atarna in dulap si pe care poti sa-l imbraci, inlocuind costumul ponosit, pe care l-ai uzat de tot.

Martorul este o acceptiune despre sine, care se afla dincolo de granite. Exista un poem obsedant, al marelui poet indian Rabindranath Tagore, in care acesta isi imagineaza cum va fi, atunci cand va muri. Poetul are o intuitie profunda, care ii spune ca va fi ca o piatra care i se va topi inima:

„Piatra se va topi si se va face lacrima

Caci nu pot ramane inchis fata de tine, pentru totdeauna,

Nu pot sa evadez, fara sa fiu cucerit.

Din cerul albastru, va privi in jos un ochi,

Ce ma va chema in tacere.

Voi primi moartea, fiind cu totul la picioarele tale.”

Aceasta este o descriere perfecta a depasirii de sine. Chiar daca ai trait cu un loc inghetat in inima, tot nu poti sa-ti eviti Sinele adevarat. Este ochiul cel tacut, care priveste in jos.

(In loc sa spuna: „Voi primi moartea, poetul ar fi putut sa spuna: Voi primi libertatea”, sau „Voi primi bucuria”.)

A cauta sa te depasesti, inseamna sa-ti dai seama, extrem de hotarat, ca identitatea ta fixa este falsa. Atunci, in clipa in care ego-ul iti cere sa vezi lumea din perspectiva lui „si mie ce-mi iese din asta”, poti sa te eliberezi, spunand in schimb:”acel eu nu mai detine conducerea”.

Deepak Chopra – Cartea secretelor

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

%d blogeri au apreciat asta: