Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘inima’

Gandurile si trairile noastre transforma mediul si influenteaza materia

coerenta inimii 3Glen Rein, dr. in biologie celulara, a conceput o serie de experimente pentru a evalua abilitatea vindecatorilor de a modifica sistemele biologice. De vreme ce ADN-ul este mai stabil decat alte substante precum celulele sau culturile bacteriene, a decis sa dea vindecatorilor sa tina in maini tuburi de testare ce contineau ADN (Mc Craty, Rollin, Mike Atkinson, D. Tomasino, 2003).

Acest studiu a avut loc la Centrul de Cercetare Heart Math in California. Cei de acolo au coordonat cercetari extraordinare in fiziologia emotiilor, interactiunile creier-inima si multe altele. In esenta, impreuna cu alti cercetatori, s-au interesat asupra legaturii specifice dintre starile noastre emotionale si ritmul nostru cardiac. Cand avem emotii negative ( de exemplu furie sau frica), ritmul cardiac devine dezorganizat. Dimpotriva, emotiile pozitive ( de exemplu iubire sau bucurie) produc patternuri foarte coerente de inalta frecventa, patternuri numite de Heart Math coerenta inimii.

In experimentul dr. Rein, acesta a studiat initial un grup de 10 indivizi, care aveau o buna experienta practica in utilizarea tehnicii folosite si predate de Heart Math pentru a construi coerenta inimii. Ei au aplicat tehnica pentru a produce sentimente puternice , elevate ca iubire, apreciere, iar ulterior pentru 2 minute, au tinut vase continand mostre de ADN aflate in suspensie de apa deionizata. La analizarea mostrelor, nu a reiesit nici o schimbare semnificativa statistic.

Un al doilea grup de participanti antrenati special, au facut acelasi lucru , dar in loc doar sa creeze emotii pozitive ( un sentiment de iubire si apreciere) ei au creat si au trimis si o intentie (un gand) catre mostra ADN. Acest grup a produs schimbari semnificative statistic in conformatia (forma) mostrei ADN. In unele cazuri ADN-ul a fost rasucit sau desfacut mai mult de 25%.

Al treilea grup de subiecti antrenati a sustinut mental o intentie clara de a schimba ADN-ul, dar au fost instruiti sa nu intre intr-o stare emotionala pozitiva. Cu alte cuvinte, au folosit doar intentia – gandul pentru a transforma materia. Rezultatul? Nici o schimbare in mostra de ADN.

Starea emotionala pozitiva a primului grup nu a facut nimic prin ea insasi mostrei de ADN. Intentia clara a celuilalt grup neacompaniata de emotie, deasemenea, nu a avut impact.

Doar cand subiectii au avut atat emotia pozitiva cat si un obiectiv clar aliniat, ei au putut fi capabili sa produca un efect constient.

Un gand constient are nevoie de un energizant, un catalizator – si acea energie este o emotie elevata. Iubirea si mintea lucreaza impreuna. Gandurile si sentimentele se unifica intr-o stare de a fi. Daca o stare de a fi  „rasuceste sau desface” catenele de ADN in 2 minute, ce spune acest lucru despre capacitatea noastra de a crea realitate?

Ceea ce demonstreaza acest experiment este urmatoarea idee: campul cuantic nu doar raspunde pur si simplu dorintelor noastre (cerintelor emotionale). Nu doar raspunde gandurilor noastre. Raspunde, in schimb,  doar atunci cand gandul si emotia sunt aliniate sau coerente – adica atunci cand au acelasi semnal. Cand combinam o emotie inalta cu o inima deschisa si o intentie constienta, cu un gand clar, noi semnalizam campului sa ne raspunda in moduri uimitore.

Campul cuantic nu raspunde la ceea ce vrem ci la ceea ce suntem.

Joe Dispenza – Breaking the Habbit of Being Yourself

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Anunțuri

Subconstientul

subconstientulIn ultimii sapte ani, am studiat cazuri de persoane care si-au revenit din boli foarte grave. Informatiile pe care le-am strans si cele povestite de persoanele respective in intrevederile avute cu ele sunt de-a dreptul uluitoare. Starea lor de sanatate dadea semne de o substantiala revenire dupa boli ca tumori maligne si benigne, suferinte cardiace, diabet, boli respiratorii, hipertensiune, colesterol crescut, varice, boli ale tiroidei, probleme dentare si ale gingiilor, tulburari de vedere, dureri de oase si musculare, precum si tulburari genetice grave, pentru care stiinta medicala nu oferea solutii.

Barbatii si femeile in cauza isi revenisera in conditiile in care nici un tratament conventional sau alternativ nu daduse rezultate. Fiecare isi vindecase singur propriul trup. Cand am analizat din punct de vedere terapeutic istoricul fiecarui caz n-am identificat nici un factor comportamental sistematic care sa le poata explica vindecarea.

Diferitele tratamente pe care le incercasera le modificasera oarecum starea, fara insa a le vindeca boala definitiv. Unora dintre ei, de exemplu, li se aplicasera terapii cu radiatii si/sau chimioterapie, dar cancerul rezista sau reaparea rapid. Altii se supuneau unor interventii chirurgicale de rutina sau experimentale, care le ameliorau simptomele, dar nu le rezolvau complet problemele. Multi luasera ani de zile medicamente ca sa-si trateze boli precum hipertensiunea, fara a ajunge insa la rezultate semnificative sau de durata. Unii luau parte la studii clinice cu medicamente experimentale, care insa nu-i vindecau. Nici vitaminele si nici regimurile alimentare nu le restabileau sanatatea. Cativa afirmau ca postul le ameliora oarecum simptomele, dar nu ducea la o ameliorare completa. Terapiile alternative dadusera si ele gres. In anumite cazuri, consilierea ii ajuta sa mai reduca din stres, dar nu reusea sa-i vindece.

In momentul in care-si dadeau seama ca nu obtin rezultate, multi subiecti intrerupeau orice tratament, unii dintre ei renuntand chiar sa mai caute solutii medicale sau alternative. Ce anume facusera oare acesti fosti bolnavi ca sa-si recapete sanatatea?

Dupa ce am analizat informatia cu prilejul interviurilor, am banuit ca, din punct de vedere stiintific, aceste vindecari spontane reprezentau ceva mai mult decat niste intamplari fericite. Daca un lucru se produce o data, inseamna ca este o intamplare, un incident, dar daca s-ar intampla din nou, fara vreun motiv aparent, atunci l-am putea numi co-incident (o a doua intamplare) sau coincidenta – producerea surprinzatoare a doua evenimente care par a se fi petrecut din pur hazard, motiv pentru care par a se afla intr-o relatie cauzala.

Dar daca acelasi tip de eveniment, se produce pentru a treia, a patra sau chiar a cincea oara, atunci posibilitatea unei coincidente trebuie exclusa. Trebuie sa existe ceva care se petrece in mod sistematic si care genereaza aparitia repetata a aceluiasi fenomen.In lumina unei astfel de aparitii repetate, putem utitliza rationamentul conform caruia nu exista efect fara cauza. Si atunci, presupunand ca s-ar putea ca si in cazul acesta sa existe o relatie intre, cauza si efect, mi-am pus intrebarea: daca efectul la care ma refeream este restabilirea spontana a sanatatii, ce anume a determinat aparitia transformarilor la toti acesti indivizi?

Am inceput prin a presupune ca, daca vindecarea persoanelor respective nu poate fi pusa pe seama nici unui tratament sau terapii care sa fi actionat asupra corpului, transformarile clinice fusesera produse de vreun proces intern petrecut in mintea si in creierul lor. Oare mintea poate sa aiba o asemenea forta? Majoritatea medicilor recunosc ca atitudinea pacientilor le influenteaza capacitatea de a se bucura de beneficiile tratamentului medical. Este oare posibil ca, in cazul acestor oameni, vindecarea bolii sa nu fi fost decat o chestiune de metamorfoza a propriei minti?

Ma mai gandeam daca nu exista cumva o relatie verificabila stiintific intre cele intamplate in mod sistematic in creierele respective si mintea umana. Daca probele rezultate din cazuri precum acestea li se aplica metoda stiintifica, am putea oare descoperi vreun proces care sa se fi petrecut in minte – si deci chiar in tesuturile cerebrale – si care sa produca astfel de vindecari? Se poate repeta procesul pentru a produce acelasi efect? Studierea vindecarilor spontane ne-ar ajuta oare sa descoperim niste legi stiintifice care sa poata explica raportul dintre minte si trup?

Oamenii cu care am discutat si care isi revenisera spontan credeau ca in ei exista o ordine sau o inteligenta superioara. Fie ca o numeau scanteie divina, spiritualitate sau subconstient, ei recunosteau existenta unei forte interioare care le dadea viata clipa de clipa si care stia mai multe decat puteau ei cunoaste ca fiinte umane. Mai mult decat atat, daca s-ar fi putut racorda la aceasta inteligenta, ar fi putut s-o determine sa actioneze in favoarea lor.

Am ajuns sa-mi dau seama ca aceasta inteligenta superioara nu are nimic mistic, ci este acelasi spirit care organizeaza si regleaza toate functiile corpului. Aceasta este forta care face inima sa bata neintrerupt de peste 100 000 de ori pe zi, fara sa se opreasca vreodata ca sa se gandeasca ce face. Asta inseamna peste 40 de milioane de batai pe an, aproape 3 miliarde de pulsatii pe parcursul unei vieti de 70 – 80 de ani. Si toate acestea se petrec automat, fara pauze de intretinere, curatenie, reparatii sau inlocuire. O constiinta superioara  care da dovada de o vointa care o depaseste cu mult pe a noastra.

Tot asa, nu ne gandim o clipa la ce anume pompeaza inima: 7,5 litri de sange pe minut, cu mult peste 350 litri pe ora, printr-un sistem de canale vasculare cu o lungime de 96 000 de kilometri, reprezentand dublul circumferintei Pamantului. Si, cu toate acestea, sistemul circulator nu reprezinta decat 3% din masa noastra corporala. La fiecare 20 – 60 de secunde, fiecare celula de sange face un tur complet prin corp si fiecare globula rosie circula prin organism cam de 75 000 – 250 000 de ori pe parcursul unei vieti. (Pentru ca veni vorba, daca toate globulele rosii ar fi puse cap la cap, s-ar inalta spre cer pana la 49 600 de kilometri). In secunda de care ai nevoie ca sa tragi aer in piept, pierzi 3 milioane de globule rosii care sunt inlocuite in secunda urmatoare. Cat am putea trai daca ar trebui sa ne concentram ca sa realizam toate aceste lucruri? Trebuie sa existe o constiinta superioara (mai cuprinzatoare) care orchestreaza toate acestea in locul nostru.

Opriti-va o clipa din citit. Exact in acest moment, in fiecare celula din corp au avut loc 100 000 de reactii chimice cu 70 – 100 trilioane de celule, cate ne alcatuiesc corpul. Rezultatul are mai multe zerouri decat poate afisa majoritatea calculatoarelor si, cu toate acestea, la fiecare secunda, in organism are loc un numar ametitor de reactii chimice. Suntem obligati sa ne gandim s-o facem pe fiecare? Multi dintre noi nu reusesc nici sa-si faca socoteala cat au cheltuit si cati bani mai au sau sa-si aminteasca mai mult de sapte articole de pe lista de cumparaturi, asa ca avem mare noroc ca exista o inteligenta superioara mintii noastre constiente, care detine rolul coducator.

In aceeasi secunda de care vorbeam, au murit 10 milioanme de celule si in clipa urmatoare le-au inlocuit aproape tot 10 milioane de celule noi. Intr-o singura zi, pancreasul isi regenereaza aproape toate celulele. Si totusi, nu ne gandim o clipa la modul in care se elimina celulele moarte sau la toate functiile necesare realizarii mitozei, procesul prin care se produc celulele noi pentru regenerarea tesuturilor si crestere. Calcule recente estimeaza ca, in realitate, transferul de informatii dintre celule are loc cu o viteza mai mare decat cea a luminii.

Acest aspect al sinelui este obiectiv si independent de conditii. Daca suntem in viata, acesta forta insufletitoare se exprima prin noi. Impartasim cu totii acesti for superior, indiferent de sex, varsta si cod genetic. Aceasta inteligenta transcede hotarele legate de rasa, cultura, pozitie sociala, statut economic si cultura religioasa. Ne insufleteste pe toti, fie ca ne gandim la ea sau nu, ca suntem treji sau dormim, ca suntem tristi sau fericiti. O inteligenta mai profunda ne permite sa sa credem ce vrem, sa ne placa umele lucruri si sa ne displaca altele, sa fim toleranti sau critici. Acest izvor de viata confera forta formei de existenta careia ii apartinem, ne inzestreaza cu puterea de a exprima viata pe orice cale dorim.

Aceasta inteligenta stie cum sa pastreze ordinea in toate celulele, tesuturile, organele si sistemele corpului, pentru ca ea le-a creat din celulele separate. Si iarasi, forta care a facut corpul este forta care il intretine si il vindeca.

Bolile de care sufereau cei de care ma ocupasem aratau ca, intr-o anumita masura, pierdusera o parte din contactul cu acest for superior sau se departasera de el. Poate ca propria lor ratiune canalizase cumva aceasta inteligenta catre boala, indepartand-o de sanatate. Dar au ajuns sa inteleaga ca, daca se racordau la aceasta forta si-si foloseau gandurile ca s-o orienteze, ea va sti cum sa le vindece bolile. Constiinta lor superioara stia deja ce are de facut, iar lor nu le mai ramanea decat sa intre in contact cu ea.

Capacitatile aceste inteligente innascute, ale acestui subconstient sau naturi spirituale sunt mult mai mari decat cele ale unei pastile, terapii sau tratament, si nu fac decat sa astepte sa le permitem sa actioneze constient. Un urias ne duce in spate si inca pe gratis.

Antreneaza-ti creierul – Joe Dispenza

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Cautarea unei imagini despre sine si lume

Trauma de atasament dezamageste nevoia de dragoste, adapost, protectie si acceptare. Oamenii pe care trebuie sa ne bazam cel mai mult, parintii nostri, nu sunt langa noi si abuzeaza de dependenta noastra. Ei ne darama granitele si-si descarca traumele in sufletul nostru. Se intelege ca de aici apare o filosofie de viata care se bazeaza pe neincredere, este lipsita de constiinta si nu are limite, pentru ca in familie nu exista o constiinta care sa arate cum se deosebeste ceea ce este corect de ceea ce este fals. De aici poate rezulta, de asemenea, refugiul in promiscuitate sau prostitutie, ca si  retragerea in izolare deplina si ura impotriva tuturor barbatilor sau femeilor. Oamenii care au experimentat trauma de atasament sunt si victimele grupurilor care promoveaza violenta, secteleor cu tenta psihologica si fanaticilor religiosi. Barbatii care au trait grave traume de atasament poarta in sine potentialul de a ucide. Durerile insuportabile sunt exprimate, dar nu si vindecate.iStock-attachment-finger-300x199

Dar experienta unei traume de atasament ar putea si sa prezinte trairea dragostei ca ceva foarte pretios. Nici dragostea parintilor pentru copiii lor nu este ceva de la sine inteles. Este ceva special. Caracterul special al dragostei se gaseste si in multe alte relatii, fata de oameni, de animale sau de  natura in general. Cel care, suferind grave traume de atasament, nu vrea sa cada in dependenta si intr-un fel de tendinta durabila la suicid, trebuie sa-si extraga din multe surse bune energiile si fortele care-l tin in viata. Trebuie sa invete mai intai sa se perceapa pe sine si sa descopere cine este, inainte de a-si deschide din nou granitele pentru altii. Doar intr-o raportare plina de dragoste fata de sine insusi, omul poate gasi ceea ce a sperat initial de la parintii lui. Poate ca, pana la urma, aceasta atitudine va inmuia si inima parintilor. Caci dragostea parintilor pentru copiii lor exista intotdeauna; trebuie doar eliberata din inchisoarea traumelor.

Trauma, atasament, constelatii familiale – Franz Ruppert

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Cauta sa te depasesti

Cum sa cauti inauntrul tau:

Flying_Books_2.36381119_std-300x298

Cauta sa te depasesti

Atunci cand Sinele tau este fix si stabil, poti gandi ca ai realizat ceva pozitiv. Oamenii spun: „Acum stiu cine sunt”. Ceea ce stiu ei cu adevarat este o imitatie a Sinelui real, o colectie de obiceiuri, etichete si preferinte, cu totul si cu totul legate de trecut. Trebuie sa cauti sa mergi dincolo de aceasta identitate auto-creata, pentru a gasi sursa altei energii. Martorul tacut nu este al doilea tau Sine. El nu este ca un costum nou, care atarna in dulap si pe care poti sa-l imbraci, inlocuind costumul ponosit, pe care l-ai uzat de tot.

Martorul este o acceptiune despre sine, care se afla dincolo de granite. Exista un poem obsedant, al marelui poet indian Rabindranath Tagore, in care acesta isi imagineaza cum va fi, atunci cand va muri. Poetul are o intuitie profunda, care ii spune ca va fi ca o piatra care i se va topi inima:

„Piatra se va topi si se va face lacrima

Caci nu pot ramane inchis fata de tine, pentru totdeauna,

Nu pot sa evadez, fara sa fiu cucerit.

Din cerul albastru, va privi in jos un ochi,

Ce ma va chema in tacere.

Voi primi moartea, fiind cu totul la picioarele tale.”

Aceasta este o descriere perfecta a depasirii de sine. Chiar daca ai trait cu un loc inghetat in inima, tot nu poti sa-ti eviti Sinele adevarat. Este ochiul cel tacut, care priveste in jos.

(In loc sa spuna: „Voi primi moartea, poetul ar fi putut sa spuna: Voi primi libertatea”, sau „Voi primi bucuria”.)

A cauta sa te depasesti, inseamna sa-ti dai seama, extrem de hotarat, ca identitatea ta fixa este falsa. Atunci, in clipa in care ego-ul iti cere sa vezi lumea din perspectiva lui „si mie ce-mi iese din asta”, poti sa te eliberezi, spunand in schimb:”acel eu nu mai detine conducerea”.

Deepak Chopra – Cartea secretelor

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Imagine

Ai creat ceva astazi?

inima

Imagine

In fiecare seara cantareste-ti inima

seara

Ziua odihnei

p11Daca se recomanda ca ziua a saptea sa fie ziua odihnei, este pentru ca, dupa sase zile in care te dedici vietii in afara ta in majoritatea timpului  si cate putin momentelor cu tine, vine si o zi in care sa te dedici incarcarii personale. Ziua a saptea este ziua in care te intorci in templul tau interior si stai de vorba cu Spiritul din tine.  Ziua odihnei este ziua in care iti contempli toate realizarile din timpul zilelor de lucru, in care iti multumesti pentru tot ce ai realizat si inveti din observarea lectiilor tale. Nu este o zi a judecatii sau o zi a moralei, ci mai degraba o zi  reintalnirii. Si in aceasta zi poti sa iti faci ritualurile tale de conectare la Sine, poti sa iti exersezi disciplinele tale de incarcare, poti sa iti faci exercitiile tale de meditatie, poti sa practici tot ceea ce te aduce in bratele si iubirea Sinelui. De aceea, aceasta zi practicata corect, este o zi a iubirii de sine si o zi a inspiratiei si calauzirii pentru noua saptamana care urmeaza. Acest lucru functioneaza ca o resetare a ta atunci cand esti total prezent in ceea ce faci, nu il faci doar ca pe un automatism social sau cu atitudinea gresita ca altcineva sau ceva din afara ta, te curata sau te incarca.

Asa ca, ce poti face in cursul diminetii? Sa iti oferi o portie de Sine, indiferent ca o faci in forma unui ceai sau unei cafele mai contemplative, sau mergi intr-un loc unde te reculegi, sau iti faci meditatia de dimineata. Asculta-ti inima indiferent de mesajul ei, ca este fericita, ingrijorata sau indurerata, las-o sa vorbeasca pentru ca azi Sinele este terapeutul tau, protectorul tau si sfatuitorul tau. Azi Sinele te va calauzi pentru urmatorul plan sau idee pe care i-o oferi. Tot ce ai de facut este sa ii dedici cu rabdare si incredere timpul si spatiul tau interior. Te va vindeca de tot ce ai trait peste saptamana si iti da o intelegere noua pentru schimbarile care au aparut in viata ta. Si apoi poti face si o celebrare sau conectare cu ceilalti…

De vorba cu tine insuti….Cine face asta nu-i este teama sa stea singur cu Sine, nu fuge toata ziua in afara la intilniri, munca, scoala, prieteni, contexte diverse pentru a cauta acolo alinare sau bucurie.  Cum imi spunea cineva zilele trecute, cu intelepciunea pe care ti-o da contemplarea propriei vieti -” plecam in multe locuri in afara mea sa imi caut linistea, si ea era acasa, ma astepta. Tot ce aveam de facut era sa risc sa raman acolo, singura cu mine, si sa imi infrunt si inving frica de singuratate”. Ei bine, acest adevar reprezinta un pas foarte frumos in evolutia ta interiora, faptul de a constientiza toate jocurile mintii, de a deconspira felul in care ea te tradeaza, te critica sau te indruma gresit in intentia ei de a rezolva problemele. Poti face acest pas cand te contempli fara sa te judeci, iar pentru asta ai nevoie de iubire interiora.

Astazi este o zi a iubirii de sine, in orice forma alegi sa o faci, pentru ca acolo e odihna autentica, in iubirea neconditionata a Sinelui.

pentru o odihna placuta, cu mult drag,

Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Sa continuam despre schimbare..

Ajunsesem in punctul in care initierea  propriei schimbari provoaca mici/mari cutremure in jurul tau. Acest lucru creeaza indoieli in tine si in ceilalti iar capacitatea ta de a-ti observa mintea in timp ce se indoieste sau protesteaza, devine intrumentul tau de salvare.

spiritual-abundance-300x225Uneori, imediat, alteori putin mai tarziu, dupa cateva acte de observare, exercitii si dezvoltare personala vezi cu surprindere ca anxietatea scade sau chiar dispare. Si te trezesti intr-o liniste, o liniste noua care, parca, nu mai are inamici; si in linistea aceasta iti privesti schimbarea sau actele tale noi  de schimbare, si ti se par atat de normale, de parca au fost dintotdeauna acolo. Ti se par atat de naturale si autentice incat linistea se transforma treptat, in bucurie. Da, esti chiar in inima schimbarii si ai reusit. Mintea ta parca e alta. E o minte NOUA, care accepta schimbarea tocmai pentru ca, in ea, dintotdeauna ai fost asa, schimbat. Aceasta minte noua nu te cunoaste altfel, ci doar asa, cum este ACUM. Linistit, actionand in prezent, adecvandu-ti emotiile la orice situatie pe care o intampini, fara sa fugi de ele.

Iti observi mintea noua si mai apare o constatare, mintea aceasta este de partea TA. Nu te saboteaza, nu te pune in corzi prin intrebari paradoxale, nu te critica, nu te judeca. Aceasta minte doar te intreaba: “Cum vrei sa facem lucrurile astazi? Ce-mi dai de facut? Unde sa ma duc? Care e vointa ta astazi?” Este doar curioasa si isi pune toate rezervele de cunoastere in slujba ta pentru ca ARE INCREDERE IN TINE.

Stii de ce are incredere in tine? Pentru ca acest TINE – tu, care-i vorbesti acum, este diferit. Cum este diferit? Poate te intrebi……raspunsul data viitoare. In mod sigur ai sa-l gasesti, sau simti, pana atunci.

Cu drag, Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

%d blogeri au apreciat asta: