Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘inferior’

Roluri, masti….

transplant-de-caracterLectia esentiala in cadrul artei de a trai pe care fiecare dintre noi se afla aici ca sa o invete este aceea de a face orice se cere de la voi sa faceti in fiecare situatie, fara ca sarcina sa se transforme intr-un rol cu care va identificati. Capatati cea mai mare putere in tot ceea ce faceti daca tot ce intreprindeti are ca scop actiunea in sine si nu constituie un mijoc pentru a va proteja sau amplifica identitatea oferita de rol sau pentru a va conforma acesteia. Fiecare rol reprezinta un sentiment de sine fictiv, iar prin acesta totul devine personalizat si, in consecinta, corrupt si deformat de “micul eu”fabricat de minte si  se intampla sa-l joace. Majoritatea oamenilor care se afla in poyitii privilegiate in aceasta lume, asa cum sunt politicienii, personalitatile de la televizor, liderii din sfera afacerilor si cei religiosi sunt complet identificati cu rolul lor, cu putine exceptii notabile. Pot fi considerate VIP-uri, dar nu sunt de fapt altceva decat jucatori inconstienti in jocul egoului, un joc ce pare atat de important, dar care, in ultima instant, este lipsit de un scop real. Este, dupa cum spune Shakespeare, “un basm de furii si de nerozie/ baznit de-un prost si far’de nicio noima”. In mod uimitor, Shakespeare a ajuns la aceasta concluzie fara ajutorul televizorului. Daca drama egocentrista de pe pamant are vreun scop, acesta este unul indirect: creeaza tot mai multa si mai multa suferinta pe planeta, iar suferinta, desi in cea mai mare masura creata de ego, duce in final la distrugerea egoului. Este focul in care egoul se arde singur in totalitate.

Intr-o lume de personalitati ce interpreteaza roluri, acei cativa oameni care nu proiecteaza o imagine fabricata de minte – si exista cativa chiar si la televizor, in mass-media si in lumea afacerilor – ci functioneaza din nucleul mai adanc al Fiintei lor, aceia care nu incearca sa para mai mult decat sunt, ci pur si simplu ei insisi, se disting ca oameni remarcabili si sunt singurii care aduc intr-adevar o schimbare in lumea aceasta. Ei sunt cei care aduc noua constiinta. Orice fac ei primeste forta, deoarece actiune lor este conforma cu scopul intregului. Influenta lor trece mult dincolo de ceea ce fac, de functia lor. Simpla lor prezenta – curata, naturala, fara pretentii – are un efect transformator asupra oricui vine in contact cu ei.

Cand nu mai jucati roluri inseamna ca nu mai exista sine (ego) in ceea ce faceti. Nu exista un plan secundar: protejarea sau consolidarea sinelui. Drept rezultat, actiunile au mai multa putere. Atentia voastra este total indreptata asupra situatiei. Deveniti una cu ea. Nu incercati sa fiti cineva anume. Beneficiati de cea mai mare putere, de cea mai mare eficienta atunci cand sunteti complet voi insiva. Acesta este inca un rol. Se numeste: “eu cel natural, spontan”. De indata ce incercati sa fiti intr-un fel sau intr-altul, interpretati un rol. “Fii tu insuti si atat” este un sfat bun desi ar putea induce si in eroare. Mintea va interveni spunand: “Ia sa vedem, cum as putea fi eu insumi?” Apoi mintea va elabora o strategie referitoare la: “Cum sa fiu eu insumi.” Un alt rol. “Cum pot fi eu insumi?” este, de fapt, o intrebare gresita. Ea implica faptul ca trebuie sa faci ceva pentru a fi tu insuti. Dar “cum” nu-si are locul aici, deoarece voi sunteti deja voi insiva. Doar incetati sa atasati tot felul de lucruri care nu sunt necesare la ceea ce sunteti deja. “Dar nu stiu cine sunt. Nu stiu ce insemna sa fiu eu insumi.” Daca puteti fi complet in largul vostru cu faptul ca nu stiti cine sunteti, atunci ceea ce ramane este ceea ce sunteti – Fiinta din spatele formei umane, un camp al potentialitatii pure si nu ceva deja definit.

Incetati sa va mai definiti – fata de  voi insiva si fata de ceilalti. Nu veti muri. Veti reveni la viata. Si nu va preocupati de felul in care va definesc ceilalti. Atunci cand va definesc se limiteaza pe ei insisi, asa ca e problema lor. Ori de cate ori interactionati cu oamenii, nu fiti acolo in primul rand ca o functie sau ca un rol, ci ca un camp de Prezenta constienta.

De ce joaca egoul roluri? Din cauza unei supozitii neverificate, a unei erori fundamentale, a unui gand inconstient. Gandul suna astfel: nu sunt suficient. Lui ii urmeaza si alte ganduri inconstiente: trebuie sa joc un rol ca sa obtin ceea ce imi trebuie pentru a fi in intregime eu insumi; trebuie sa obtin mai mult ca sa pot fi mai mult. Dar nu puteti fi mai mult decat sunteti, deoarece dedesubtul formei fizice si psihologice sunteti una cu Viata insasi, una cu Fiinta. La nivel de forma, sunteti si veti fi totdeauna inferiori unora, superiori altora. In esenta, nu sunteti nici inferiori, nici superiori nimanui. Adevaratul respect de sine si adevarata smerenie se naste din aceasta intelegere. Din perspective egoului, respectul de sine si umilinta sunt contradictorii. In realitate, ele sunt unul si acelasi lucru.

Eckhart Tolle – Un pamant nou

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Abilitatile de baza ale ascultarii reflexive (partea a doua)

acorda-atentie-si-asculta-ti-copilulFolositi abilitatea comunicationala numita ascultare reflexiva pentru a va ajuta copilul sa invete sa isi exprime sentimentele. Folositi in continuare reperul de mai jos in momentul in care copilul incepe sa isi impartaseasca sentimentele cu dumneavoastra:

  • Dupa ce ascultati cu atentie ceea ce are de spus si ii urmariti expresia faciala, lansati-va intr-o presupunere avizata si incercati sa ii numiti sentimentele. De exemplu, spuneti copilului dumneavoastra in varsta de 9 ani: “Se pare ca te-ai simtit dezamagit (sentimentul) sau poate chiar putin furios (un alt sentiment) din cauza felului in care ti-a vorbit profesoara (situatia).” Daca nu aveti dreptate si nu ghiciti din prima incercare sentimentele, mai incercati. Fiti respectuos, calm si mentineti un ton impaciuitor cand discutati. Incurajati copilul sa va spuna daca presupunerea dumneavoastra este gresita si sa va ghideze pentru a va corecta ideea.

Nume pentru sentimente placute: acceptat(a), placut(a), apreciat(a), capabil(a), increzator(oare), de succes, confortabil(a), relaxat(a), nerabdator(oare), vesel(a), plutitor(oare), optimist(a), incurajat(a), usurat(a), bucuros(oasa), bun(a), important(a), recunoscator(oare), multumitor(oare), indragit(a), iubit(a), satisfacut(a), fericit(a), mandru(a), respectat(a), protejat(a), sigur(a).

Nume pentru sentimente neplacute: suparat(a), nervos(a), plin(a) de antipatie, dornic(a) de razbunare, iritabil(a), morocanos(oasa), speriat(a), infricosat(a), dezamagit(a), singur(a), parasit(a), fara prieteni, respins(a), fara valoare, bun(a) de nimic, prost(oasta), incet(eata), nervos(oasa), incordat(a), ingrijorat(a), anxios(oasa), nesigur(a), nefericit(a), mizer(a), ravasit(a), nedrept/nedreapta, descurajat(a), jenat(a), lovit(a), obosit(a), plictisit(a), confuz/confuza, frustrat(a), interior(oara), vinovat(a).

SOS Ajutor pentru parinti – Lynn Clark

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Intalnirea cu Sinele

Cuvintele pot sa spuna destul de multe despre Sinele adevarat, dar este nevoie de o intalnire efectiva, pentru a-ti da seama ce este acesta.  Sinele vostru adevarat are calitati pe care voi le simtiti deja, in fiecare zi. Inteligenta, stare de vigilenta, de adaptare, de cunoastere – ori de cate ori intra in joc una dintre aceste calitati, traiti mai aproape de Sinele vostru real. Pe de alta parte, atunci cand va simtiti distrasi, pierduti, derutati, infricosati, imprastiati sau prinsi intre limitele ego-ului, se intampla contrariul.893138_cc7

Experienta oscileaza intre acesti doi poli; ca urmare, un mod de a-ti intalni Sinele real este sa te indepartezi de polul opus, ori de cate ori observi ca te afli acolo. Incercati sa va surprindeti intr-un asemenea moment si sa va indepartati de el. Alegeti o experienta puternic negativa, de genul celor de mai jos (daca se poate, alegeti una repetitiva, care a aparut de mai multe ori):

–          V-ati infuriat din cauza traficului

–          V-ati certat cu partenerul/partenera

–          Ati avut o atitudine de impotrivirea fata de sef, la serviciu

–          V-ati pierdut controlul in fata copiilor

–          V-ati simtiti inselati intr-o tranzactie sau intr-o afacere

–          V-ati simtit tradati de un prieten apropiat

Puneti-va din nou in situatia respectiva si simtiti ce ati simtit atunci. Inchideti ochii si vizualizati masina care v-a taiat calea in trafic, sau instalatorul care v-a cerut o suma inadmisibila. Faceti ceea ce este necesar pentru a va readuce situatia vie in minte.

Atunci cand simtiti intepatura furiei, jignirii, neincrederii, suspiciunii sau tradarii, spuneti-va: “Asta e ceea ce simte ego-ul meu. Imi dau seama de ce. Sunt foarte obisnuit cu asa ceva. O sa accept, atata timp cat va dura”. Acum, lasati sentimentul sa curga. Deveniti oricat de ambalati doreste ego-ul vostru; imaginati-va scenarii de razbunare sau de auto-compatimire, sau orice altceva crede ego-ul vostru ca este potrivit. Imaginati-va ca va umpleti de sentimentul vostru – ca el se revarsa din voi, ca unda de soc a unei explozii.

Urmati aceasta unda, cat de departe vrea ea sa mearga; priviti-o cum slabeste din ce in ce mai mult, pe masura ce se intinde spre infinit si umple tot universul, daca vrea. Respirati profund de cateva ori, daca este nevoie, ca sa faceti unda sentimentului sa plece de la voi si sa calatoreasca in afara. Nu va cronometrati. Sentimentul poate fi suficient de puternic, incat sa dureze o vreme pana sa se extinda.

Acum, uitati-va la unda care dispare in infinit, priviti-va si vedeti daca este prezenta vreuna dintre senzatiile urmatoare:

–          O chicoteala, dorinta de a rade de toate

–          O ridicare din umeri, ca si cum n-ar fi cine stie ce

–          Un sentiment de calm sau de pace

–          Priviti-va, ca si cum ati fi alta persoana

–          Un oftat profund de usurare sau de epuizare

–          Un sentiment de eliberare, sau ca ati dat drumul la ceva

–          Va dati brusc seama ca cealalta persoana ar putea avea dreptate

Acestea sunt sentimentele de avertizare, care apar in noi, atunci cand traversam granita invizibila dintre ego si Sinele real. Daca urmezi orice emotie suficient de departe, ea se va sfarsi in tacere. Dar, sa mergi acolo de fiecare data, ar insemna sa ceri prea mult. Scopul este sa ajungi cel putin la frontiera, la linia de unde nevoile ego-ului incep sa-si piarda puterea.

–          Atunci cand radeti, dispare nevoia de a va lua in serios.

–          Atunci cand ridicati din umeri, dispare nevoia de a le da lucrurilor proportii exagerate.

–          Atunci cand va simtiti calmi, dispare nevoia de a va simti agitati sau de a trai o drama.

–          Atunci cand puteti sa va uitati la voi insiva, ca si cum ati fi o alta persoana, dispare nevoia de a fi singurul care conteaza.

–          Atunci cand simtiti usurare sau oboseala, dispare nevoia de a mentine stresul. (Acesta este si un semn ca v-ati reconectat cu corpul, in loc sa traiti in minte.)

–          Atunci cand aveti sentimentul ca ati dat drumul la ceva, dispare nevoia de razbunare si apare posibilitatea iertarii.

–          Atunci cand va dati dintr-o data seama ca cealalta persoana ar putea sa aiba dreptate, dispare nevoia de judecata.

Mai sunt si alte semne de avertizare, care ne spun ca am lasat ego-ul in urma. Daca va simtiti imediat jigniti, va considerati superior sau inferior, nu vreti ceea ce vine spre voi si invidiati ceea ce capata altii, sau va imaginati ca oamenii va vorbesc pe la spate – fiecare dintre aceste sentimente poate fi abordat asa cum ati facut in cazurile de mai sus. Retraiti sentimentul, lasati ego-ul sa-l duca oricat de departe vrea si priviti-l cum pleaca, pana cand dispare la marginea infinitului.

Acest exercitiu nu va risipi, in mod miraculous, orice sentiment negativ. Scopul lui este sa va duca la intalnirea indeaproape cu Sinele vostru real. Daca il incercati cu aceasta intentie, in viitor veti fi surprinsi cat de usor va va fi sa scapati din ghearele emotiilor care va controlasera ani de zile.

Dr. Deepak Chopra – Cartea Secretelor

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

%d blogeri au apreciat asta: