Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘gandire’

Percepeti fara sa numiti

percepeti fara sa numitiMajoritatea oamenilor sunt constienti doar la un nivel periferic de lumea care-i inconjoara, mai ales daca isi duc existenta intre lucruri familiare. Cea mai mare parte a atentiei le este absorbita de vocea din minte. Unii dintre oameni se simt mai vii cand calatoresc si viziteaza locuri necunoscute sau tari straine, caci atunci perceptia senzoriala – experienta – ia in stapanire o parte mai mare a constiintei decat o face gandirea, iar ei devin mai prezenti. Altii insa raman complet posedati de vocea din minte chiar si in astfel de imprejurari. Perceptiile si experientele lor sunt deformate de judecati pe care le emit imediat. In realitate n-au plecat nicaieri. Doar corpul lor calatoreste, in timp ce ei raman acolo unde au fost intotdeauna: in mintea lor.

Aceasta este realitatea celor mai multi oameni: de indata ce percep un lucru ii si dau nume, il interpreteaza, il compara cu altceva, simt fata de el placere, sau neplacere, sau sinele lor fantomatic, eul, il eticheteza drept bun sau rau. Sunt prizonierii formelor mentale, ai constiintei obiectelor.

Trezirea in plan spiritual nu se va produce pana cand obiceiul de a denumi toate lucrurile in mod inconstient si necontrolat nu inceteaza sau macar pana cand nu deveniti constienti de el, fiind astfel capabili sa-l observati in derulare. Prin aceste proces constant de aplicare a unor denumiri egoul ramane neclintit, sub forma mintii neobservate. Atunci cand procesul inceteaza sau macar cand deveniti constienti de el, apare spatiul interior iar voi nu mai sunteti posedati de minte.

Alegeti un obiect care va este la indemana – un stilou, un scaun, o ceasca, o planta – si cercetati-l cu privirea, adica priviti-l cu mare interes, aproape curiosi. Eviatati orice obiecte pe care le asociati aproape inevitabil cu ceva personal si care va amintesc de trecut, de exemplu va amintesc de unde le-ati cumparat, de persoana care vi le-a dat si asa mai departe. Evitati si orice poarta un inscris, cum ar fi o carte sau o sticla, caci v-ar stimula gandirea. Fara sa va fortati, relaxati dar vigilenti,  indreptati-va toata atentia catre obiectul respectiv, studiati-i fiecare detaliu. Daca apar ganduri nu cooperati cu ele. Nu gandurile va intereseaza, ci actul perceptiei. Puteti percepe fara interferenta gandirii? Puteti privi fara ca vocea din minte sa comenteze, sa traga concluzii, sa compare sau sa incerce sa-si imagineze ceva? Dupa vreo doua minute lasati-va privirea sa rataceasca prin incapere sau oriunde va aflati, atentia voastra luminand fiecare lucru asupra caruia staruie.

Ascultati apoi orice sunete se fac auzite. Ascultati-le in acelasi mod in care ati privit lucrurile din jur. Pot fi sunete naturale – apa, vant, pasari – sau pot fi produse de om. Unele ar putea fi placute, altele nu. Insa voi nu faceti diferenta intre bune sau rele. Permiteti fiecarui sunet sa fie asa cum este el, fara sa interpretati. Si de data aceasta cheia o reprezinta atentia relaxata, dar vigilenta.

Privind si ascultand in acest fel s-ar putea sa deveniti constienti de un sentiment de calm, un sentiment subtil si o liniste in fundal. Altii il numesc pace. Cand constiinta nu mai este total absorbita de gandire, o parte a ei ramane in starea de forma, neconditionata, originara. Acesta este spatiul interior.

Cel mai mare impediment in descoperirea spatiului interior, cel mai mare impediment in aflarea experimentatorului il constituie faptul de a deveni atat de subjugati de experienta, incat sa va pierdeti in ea. Atunci, constiinta se pierde in propriul sau vis. Fiecare gand, emotie si experienta pune stapanire pe voi intr-o asemenea masura, incat sunteti de fapt intr-o stare de vis. Aceasta este starea normala a umanitatii de mii de ani.

Deveniti constienti de respiratia voastra. Observati senzatia pe care o produce suflul. Simtiti aerul intrand si iesind din corp. Observati cum se dilata si se contracta usor pieptul si abdomenul in timpul inspiratiei, respectiv al expiratiei. O singura respiratie constienta este suficienta pentru a crea un spatiu acolo unde inainte era o succesiune neintrerupta de ganduri. O singura respiratie constienta (doua sau trei sunt chiar mai bune), efectuata de mai multe ori pe zi, reprezinta un mod excelent de a aduce spatiu in viata voastra. Chiar daca ati medita asupra respiratiei timp de doua ore sau mai mult – asa cum fac unii oameni – doar de o singura respiratie trebuie sa fiti constienti si doar de o singura respiratie puteti fi constienti. Restul este amintire sau anticipare, adica gandire. Respiratie nu este ceva ce faceti voi, ci ceva ce se intampla si ai carei martori deveniti voi. Respiratia se intampla de la sine. Inteligenta din interiorul corpului este cea care face aceasta. Tot ce aveti voi de facut este sa urmariti cum se intampla. Nu este implicat nici un efort si nicio incordare. Observati, de asemenea, intervalul scurt in care respiratia inceteaza, in special momentul de nemiscare de la sfarsitul expiratiei, inainte de urmatoarea respiratie.

Respiratia multor oameni este nefiresc de superficiala. Cu cat deveniti mai constienti de respiratie, cu atat se restabileste profunzimea ei naturala.

Faptul ca respiratia nu are forma este unul din motivele pentru care constientizarea respiratiei reprezinta o modalitate extrem de eficienta de a aduce spatiu in viata voastra, de a genera constiinta. Ea reprezinta un excelent obiect de meditatie tocmai pentru ca nu este un obiect, nu are forma. Un alt motiv il reprezinta faptul ca respiratia este unul dintre cele mai subtile si aparent nesemnificative fenomene, lucrul „cel mai mic” care conform celor spuse de Nietzsche, da nastere „celei mai mari fericiri”. Ca practicati sau nu constientizarea respiratiei ca pe o meditatie formala propriu-zisa depinde de voi. Dar meditatia formala nu inlocuieste aducerea constiintei spatiului in viata voastra de fiecare zi.

Constientizarea respiratiei va obliga sa traiti in momentul prezent – cheia transformarii interioare. Cand sunteti constienti de respiratie, sunteti complet prezenti. Veti putea observa ca nu puteti gandi si fi constienti de respiratie. Respiratia constienta face ca mintea sa se opreasca. Dar departe de a fi in transa sau pe jumatate adormiti, sunteti pe deplin treji si foarte atenti. Nu cadeti sub nivelul gandirii, ci va ridicati deasupra lui. Iar daca priviti mai indeaproape, veti vedea acele doua lucuri – a trai deplin in momentul prezent si a inceta sa ganditi fara sa va pierdeti starea constienta – sunt de fapt unul si acelasi: aparitia constiintei spatiului.

Eckhart Tolle – Un pamant nou

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Esti ceea ce gandesti

tumblr_majuqx1hsZ1qdc2qio1_400Modul in care gandim ne influenteaza in mod direct atat corpul, cat si viata. Poate ati mai auzit conceptul acesta, exprimat in diferite feluri – de exemplu, in expresia “suprematia mintii asupra materiei”. Oamenii cu care discutasem nu numai ca impartaseau aceasta convingere, dar o si foloseau ca baza pentru realizarea unor schimbari constiente in propria minte, in corp si in viata lor personala.

Ca sa inteleg cum au reusit acest lucru, am inceput sa studiez volumul din ce in ce mai mare de cunostinte referitoare la relatia dintre gandire si trupul fizic. A aparut un domeniu al stiintei numit psihoneuroimunologie, care a demonstrat legatura dintre minte si trup. Toate cele aflate pana acum pot fi descrise in urmatorii termeni usor accesibili: fiecare gand produce o reactie biochimica la nivelul creierului. Acesta elibereaza la randul sau semnale chimice transmise corpului, in care reactioneaza ca mesageri ai gandului. Gandurile care produc substantele chimice din creier ii permit corpului sa simta exact cum gandeati. Deci fiecare gand produce o substanta careia ii corespunde o senzatie in corp . In mod esential la fiecare gand de fericire, inspiratie, adica pozitiv, creierul produce o substanta care va fac sa va simtiti fericit, inspirat sau inaltat. De exemplu, cand anticipati o experienta placuta, creierul produce imediat un neurotransmitator numit dopamina, care stimuleaza creierul si corpul in asteptarea experientei respective si incepe sa va stimuleze. Gandurile pline de ura, de suparare sau autodepreciative determina creierul sa produca niste substante chimice numite neuropeptide, la care corpul reactioneaza corespunzator. Va simtiti dusmanos, furios sau lipsit de valoare. Iata cum gandurile devin neintarziat materie.

Atunci cand corpul reactioneaza la un gand printr-o traire, acest fapt declanseaza un raspuns in creier, care monitorizeaza si evalueaza constant starea corpului si observa ca trupul se simte intr-un fel anume. Ca raspuns la aceasta traire organica, creierul genereaza ganduri care produc mesageri chimici corespunzatori; incepeti sa ganditi cum simtiti. Gandirea creeaza simtire, iar apoi simtirea creeaza gandire, intr-un ciclu continuu.

Aceasta bucla duce in cele din urma la aparitia in corp a unei anumite stari, care determina natura generala a modului in care ne simtim si ne comportam. Numim acest lucru stare. Sa presupunem, de pilda, ca o persoana isi traieste o mare parte din viata intr-un ciclu repetat de ganduri si stari care au de-a face cu lipsa de securitate. In momentul in care gandeste ca nu e suficient de buna sau de desteapta, ori ”destul de…” in tot ceea ce face, creierul elibereaza substante chimice care produc un sentiment de insecuritate. Acum simte intocmai cum gandea. In momentul in care se simte nesigura, incepe sa gandeasca asa cum simte. Cu alte cuvinte, corpul o determina acum sa gandeasca. Acest gand duce la si mai multe sentimente de insecuritate , iar ciclul se autoperpetueaza. daca gandurile si sentimentele persoanei continua sa genereze an de an acelasi feedback biologic intre creier si corp, ea va trai intr-o stare de “insecuritate”.

Cu cat intretinem mai mult aceleasi ganduri, care produc la randul lor aceleasi substante chimice, care determina aceleasi stari in corp, cu atat gandurile ne schimba fizic mai mult. Astfel, in functie de ce gandim si simtim, ne cream starea. Lucrurile la care ne gandim, energia si intesitatea lor ne influenteaza in mod direct sanatatea, alegerile si deciziile si, in cele din urma, calitatea vietii.

Aplicand acest rationament la propria viata, multi dintre cei cu care am discutat isi dadeau seama ca unele dintre gandurile lor nu numai ca nu serveau sanatatii, dar ar fi putut fi tocmai starea principala a starilor de boala sau de nefericire. Zeci de ani, petrecusera aproape zi de zi complacandu-se in stari de anxietate, ingrijorare, tristete, gelozie, furie sau o alta forma de suferinta emotionala. Interlocutorii mei spuneau ca, gandind si simtindu-se asa timp indelungat, asta le produsese starile respective.

De aici, a aparut rationamentul potrivit caruia, pentru a-si schimba starea de sanatate fizica, era necesar sa-si abordeze propriile atitudini: complexe de ganduri stranse in serii de rutine. Atitudinea creeaza o stare aflata in directa legatura cu corpul. Astfel, cineva care doreste o sanatate mai buna trebuie sa-si modifice tiparele de gandire sau atitudini, cele noi ajungand in cele din urma sa-i schimbe starea. Ca sa reuseasca acest lucru, persoana respectiva ar trebui sa evadeze din ciclurile nocive reluate mereu de gandire – simtire, simtire – gandire si sa puna in locul lor altele, benefice.

De fapt, majoritatea gandurilor sunt idei create de noi si in care ajungem sa credem. A crede devine pur si simplu o obisnuinta. Sheila, de pilda, care suferea de tulburari digestive a observat cat de des se gandea la sine ca la o victima incapabila sa-si schimbe viata. Vedea cum astfel de ganduri ii declansasera un sentiment de neajutorare. Punerea sub semnul intrebarii a acestei convingeri i-a dat posibilitatea sa accepte ca mama ei nu facuse nimic prin care s-o impiedice sa-si urmeze propriile idealuri sau s-o convinga de contrariu. Unii dintre cei pe care i-am studiat spuneau ca aceste ganduri repetitive seamana cu niste programe de computer care functioneaza tot timpul, in fiecare zi, undeva in fundalul propriei vieti. Ei insisi fiind operatorii acestor programe, le puteau schimba sau chiar sterge.

Intuitia aceasta a fost esentiala. Intr-un anumit moment, toti cei cu care am vorbit au fost obligati sa infrunte ideea preconceputa potrivit careia gandurile nu pot fi controlate, alegand in schimb sa fie liberi si sa-si controleze gandirea. Toti decisesera sa puna capat proceselor negative de gandire care anticipasera si pregatisera producerea reactiilor chimice dureroase din corp si acum erau hotarati sa-si coordoneze gandurile si sa elimine rationamentele care le faceau rau.

Repetate suficient de des, gandurile constiente devin un mod inconstient de gandire. Ca sa dam un exemplu banal, cand invatam sa sofam, trebuie sa constientizam fiecare actiune. Dupa mult exercitiu, putem conduce 150 de kilometri, de la punctul A la punctul B, si fara sa ne amintim vreo portiune a traseului, pentru ca, de obicei, subconstientul se afla la volan. Toti am avut o astfel de senzatie de neconstientizare in timpul unei calatorii de rutina cu masina, simtind cum constientul se redeasteapta doar ca sa reactioneze la un zgomot neobisnuit la motor sau la huruitul unei anvelope sparte. Asa ca, daca persistam in aceleasi ganduri, acestea sunt constiente de la inceput, devenind in cele din urma inconstiente, programe automate de gandire. Neurostiintele au o explicatie foarte solida pentru modul in care se petrece acest lucru. Si, pana la sfarsitul acestei carti, veti intelege cum se realizeaza acest fenomen.

Gandurile inconstiente devin modalitati inconstiente de existenta, care ne afecteaza in mod direct viata, la fel ca si cele constiente. Ca toate gandurile, si acestea declanseaza reactii biochimice care au ca rezultat comportamente, iar gandurile noastre repetitive, inconstiente produc tipare automate de comportament, dobandite, aproape involuntare, niste obisnuinte care se fixeaza si se consolideaza sub forma de conexiuni neurologice.

Pentru a intrerupe ciclul unui proces de gandire devenit inconstient, este nevoie de o actiune constienta si de efort. Mai intai, trebuie sa evadam din propria rutina, ca sa ne putem privi viata din afara. Prin contemplare si autoreflectie, putem deveni constienti de scenariile noastre inconstiente. Dupa aceea astfel de ganduri trebuie observate fara sa reactionam la ele, astfel incat acestea sa nu mai declanseze reactiile chimice automate care duc la aparitia comportamentului habitual. In sinea noastra, posedam cu totii un nivel de constienta de sine care ne poate observa gandurile. Trebuie sa invatam sa ne separam de aceste programe si, atunci cand reusim, le putem domina in mod voit. In sfarsit, putem exercita control asupra propriilor ganduri, prin aceasta distrugand din punct de vedere neurologic ganduri care au fost fixate si consolidate in creier.

Cunoscand de la neurostiinte faptul ca gandurile produc reactii chimice in creier, ar fi logic ca gandurile sa aiba un efect oarecare asupra corpului fizic, modificandu-se starea interioara. Gandurile nu numai ca au o importanta concreta pentru modul in care traim, dar devin concrete in chiar corpul nostru. Gandurile au substanta si devin substanta.

Din convingerea ca gandurile sunt reale si ca modul de gandire al oamenilor le influenteaza direct sanatatea si viata, persoanele respective si-au dat seama ca necazul lor provenea de la insesi procesele lor de gandire. Ele au inceput sa-si analizeze viata. Cand le-a venit inspiratia si au dobandit sarguinta necesara ca sa-si schimbe modul de gandire, si-au putut revitaliza sanatatea. O noua atitudine se poate transforma intr-o noua obisnuinta.

Antreneaza-ti creierul – Joe Dispenza

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Citat

Ghid practic – legatura minte – emotii (3)

Originea emotiilor noastre

suflete-amortite-ningeCe ne cauzeaza emotiile? De unde vin acestea? Emotiile puternice i-au facut capabili pe stramosii nostri preistorici sa supravietuiasca intr-o lume gen “mananca sau esti mancat.” Aceleasi emotii si centrii nervosi corespunzatori au fost transmise catre noi de numeroase generatii incoace. Inca traim aceste emotii primitive, desi nu mai avem in vietile noastre tigri dinti-sabie.

Nivelurile inalte de tensiune, alerta, anxietate si agresivitate, precum si un raspuns instant de tipul “lupta sau fugi” i-au ajutat pe stramosii nostri sa le supravietuiasca tigrilor dinti – sabie si altor pericole fizice. Dar, in lumea noastra moderna, fara lupte pe viata si moarte in viata de zi cu zi, aceste emotii puternice pot cauza probleme in a ne adapta la cerintele vietii acutale si la a relationa usor cu ceilalti.

Centrii primitivi specifici din creierele noastre influenteaza marcant emotiile noastre. Totusi, faptul ca uzam de limbaj si de centrii nervosi superiori poate avea o influenta mare si poate diminua influenta centrilor nervosi mai primitivi. Influentele principale asupra emotiilor si comportamentului sunt gandirea, evaluarile pe care noi le facem evenimentelor si afirmatiile din cadrul monologului nostru interior.

Mostenirea dvs. genetica particulara va influenteaza, totusi, tendinta de a fi calm sau excitabil, insa doar intr-un grad redus. Experientele din copilarie si suportul emotional primit din partea persoanelor apropiate va pot ajuta sa va influentati echilibrul emotional. Diverse conditii fizice (boala, lipsa somnului, hrana insuficienta) va pot predispune la a va supara usor. Totusi, pentru majoritatea dintre noi, acesti factori nu ne determina in mod semnificativ nivelul de satisfactie sau scaparea de anxietate, furie sau depresie.

Emotiile noastre sunt intr-un grad ridicat, dar nu exclusiv, controlate de credintele noastre, de modul cum gandim in legatura cu problemele si de monologurile noastre interioare. Daca anumite stari fizice si probleme medicale ne predispun sa traim emotii negative neplacute, e nevoie sa apelam la ajutor medical pentru problemele medicale care pot fi schimbate. De asemenea, invatati si practicati metodele prezentate in SOS. Patternurile noastre irationale de gandire sunt ca niste obiceiuri proaste; ambele sunt auto-sabotate si dificil de schimbat.

Ne pot deteriora emotiile sanatate?

Da! Este acceptat unanim de catre medici, psihiatri si psihologi ca evenimentele stresante, stresul emotional si evaluarile referitoare la evenimentele neplacute ne afecteaza in mod profund sanatate ( Gatchel si Blanchard, 1993; American Psychiatric Association, 1994). Factorii psihologici pot initia sau intensifica deteriorarile fizice ale propriului corp. Deteriorarile pot fi temporare sau permanente. Totusi, exista multe relatii despre persoane care s-au recuperat din anumite tipuri de boli serioase prin modificarea perspectivei mentale si a starii emotionale.

Ceea ce este stresant pentru o pesoane poate sa nu fie stresant pentru o alta. Dupa cum vom vedea in capitolul urmator, interpretarile si evaluarile pe care le facem evenimentelor neplacute vor determina, in primul rand, cat de suparatoare din punct de vedere emotional sunt acele evenimente.

Cum poate stresul nostru emotional sa dauneze corpului? Stresul emotional poate determina cresterea tensiunii musculare care duce la crasnirea dintilor, migrene determinate de tensiune si alte tipuri de dureri musculare. Spasmele vaselor de sange din creier pot cauza dureri de cap.

Furia si frica determina eliberarea unor substante in sange care cresc sansele de formare a cheagurilor de sange. Primirea unor vesti rele ne poate ridica tensiunea arteriala la niveluri periculoase. Tensiunea arteriala ridicata  si sangele care se coaguleaza rapid i-a ajutat pe stramosii nostri preistorici sa supravietuiasca intalnirii cu tigrii dinti-sabie. Totusi, in lumea moderna sedentara, tensiunea arteriala ridicata si inchegarea rapida a sangelui ne pun in pericol sanatatea. Procesele fizice, care odata i-au ajutat pe stramosii nostri sa supravietuiasca, ne pot ucide zi.

Tumultul emotional ne poate ataca sistemul imunitar, cauzandu-ne suferinte virale sau infectii bacteriene. Stresul poate cauza schimbari in cavitatile nasului, laringelui, sinusurilor si plamanilor, ducand astfel la infectii frecvente sau cornice. Si cateva tipuri de boli de piele si de pierdere a parului au cauze psihologice.

Intelegerea si gestionarea slaba a propriilor emotii ne poate submina satisfactia, relatiile si scopurile, precum si sa ne deterioram sanatatea. Utilizati SOS pentru a va ajuta sa va gestionati emotiile si viata!

SOS Ajutor pentru emotii – Managementul anxietatii, furiei si depresiei, Lynn Clark

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

A doua parte – Despre Constiinta: creier si materializare

tumblr_m8q46pgYfn1ryt2fvo1_500Pineala, sau ce-a de-a sasea pecete, este mecanismul resonsabil de amplificarea frecventelor de gandire, astfel incat sa poata fi transmise in intregul corp.  Secretia hormonala de la pituitara in pineala este ceea ce activeaza diverse parti din creier, pentru a recepta si pentru a gazdui diverse frecvente de gandire.

Armonia functiilor este mentinuta prin secretia de hormoni produsa de glandele endocrine si care trece in sange. Pineala raspunde de mentinerea aceste armonii. Secretia de hormoni a pinealei activeaza si celelalte glande, facandu-le sa secrete hormonii lor, in armonie una cu cealalta, creand astfel ceea ce se numeste echilibru hormonal. Nivelul acestui echilibru este determinat de frecventele de gand colectiv ce sunt primite de catre sistemul pineal. Cu cat frecventele gandului sunt mai inalte, cu atat secretia hormonala este mai abundenta in organism. De asemenea, cu cat frecventele sunt mai inalte, cu atat pineala activeaza pituitara, care isi secreta hormonii ce activeaza creierul pentru a primi frecvente de gandire  si mai inalte.

Cum se realizeaza in fiinta voastra, gandul provenit din fluxul constiintei? Cand gandul patrunde prin aura voastra, aura nu-l defineste – adica, nu judeca si nu modifica gandul; il lasa sa treaca, fara restrictii. Cand propulsorii gandului ajung la creier, ei calatoresc intai la partea de sus a emisferei drepte a creierului mare, acolo unde isi au locul functiile intelectului sau ale ratiunii si unde se exprima eul fals.

Ori ce este eul fals? Este cunoasterea dobandita din experienta umana, ce este inregistrata in suflet si articulata prin portiunile rationale ale creierului. El reprezinta atitudinile colective ale Dumnezeului/om ce traieste  doar pentru a supravietui, in umbra constiintei sociale. Iar aceasta perspectiva colectiva va refuza sa perimta ca gandurile sa fie receptate si folosite pentru o realizare mai inalta in cadrul intruparii.

Fiecare frecventa de gand pe care eul fals o lasa sa patrunda in creier este transformata in curent electric si trimisa spre aceasta portiune a creierului care a fost activata de catre pituitara, pentru a gazdui acea frecventa. Portiunea din creier respectiva amplifica apoi curentul si il trimite spre sistemul pineal. Sistemul pineal guverneaza sistemul nervos central. El colecteaza fiecare frecventa de gand primita, o amplifica si mai mult si o propulseaza prin sistemul nervos central, care circula prin coloana vertebrala ca o sosea de gand electric. Curentul electric produs de sistemul pineal curge prin lichidul sistemului nervos central – care este apa – in jos, prin coloana, iar apoi prin fiecare nerv, spre fiecare celula din organism.

Fiecare celula din corp este alimentata prin sange, cu gazele derivate din actiunea enzimelor asupra alimentelor consumate. Cand curentul electric produs de gand patrunde in structurile celulare, el intra ca o scanteie de lumina. Scanteia aprinde celula, facand ca gazul sa se extinda, ceea ce ii permite celulei sa se divida, prin ce se numeste proces de clonare si ii permite sa se regenereze si sa creeze o alta celula. Prin urmare, intregul organismul este hranit printr-un singur gand. In acest fel este mentinuta viata in structurile moleculare ale intruparii, prin efectele tuturor gandurilor pe care vi le permiteti sa le primiti, in fiecare clipa a existentei voastre.

Pe masura de gandul alimenteaza in mod continuu fiecare celula, intregul trup reactioneaza la impulsurile sale electrice – intregul trup. Deci, efectul gandului, trait in fiecare celula, creeaza o senzatie, un sentiment, o emotie, sau ceea ce se numeste un fel de “freamat” in trup. Aceasta senzatie este apoi trimisa sufletului, pentru a fi inregistrata.

Sufletul vostru este o mare banca de date, un computer impartial, ce inregistreaza foarte meticulos fiecare emotie simtita in intruparea voastra. Cand sunteti emotivi, inseamna ca simtiti un gand ce a bombardat structura de lumina a fiintei voastre, a fost acceptat de catre creier si trimis prin sistemul nervos central pentru a produce o senzatie in fiecare celula din corp. Sufletul inregistreaza apoi aceasta senzatie ca pe o emotie, cu scopul de a avea un sistem de referinta caruia sa i se adreseze – ceea ce se numeste memorie.

Memoria nu are dimensiune; ea este esenta. Memoria nu este o banca de date vizuala, ci una emotionala. Emotia este cea care creeaza imaginea vizuala. Sufletul nu inregistreaza imagini sau cuvinte, in scopul de a le memora; el inregistreaza emotiile produse de acele imagini si cuvine.

Sufletul preia emotia creata de catre gandul simtit in intregul corp si cauta prin banca de date a memoriei, pentru a gasi ceva asemanator, ceva ce portiunile rationale ale creierului – ceea ce numiti intelect – sa poata identifica, pentru a putea selecta un cuvant care sa descrie sentimentul.

Toate notiunile pe care le puteti descrie au anumite sentimente atasate, bazate pe experienta. Stiti ca floarea este floare, datorita experientelor emotionale avute in ceea ce o priveste. Ati vazut, ati atins, ati mirosit si ati purtat structurile numite flori. Prin urmare, simtiti florile intr-un mod anumit. Stiti ca matasea este matase, deoarece o asociati cu anumite senzatii si cu anumite experiente emotionale, ce dau nastere intelegerii notiunii de matase. Sufletul a inregistrat toate aceste informatii din experientele voastre emotionale. Deci, atunci cand sentimentul dat de gand este simtit, sufletul inregistreaza acea senzatie si cauta in banca de date a memoriei, un sentiment asemanator, provenit din gandurile traite anterior. Apoi, trimite aceasta informatie inapoi spre creier,pentru a intru a indica faptul ca gandul a fost inteles in totalitatea sa, in intreaga intrupare. Gandul nu este inteles doar prin intermediul creierului; el este inteles in totalitatea corpului vostru. Partea rationala a creierului va permite apoi sa formulati un cuvant pentru a descrie acel sentiment.

Ramtha – Cartea Alba

Maine continuam,

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

%d blogeri au apreciat asta: