Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘gand’

Percepeti fara sa numiti

percepeti fara sa numitiMajoritatea oamenilor sunt constienti doar la un nivel periferic de lumea care-i inconjoara, mai ales daca isi duc existenta intre lucruri familiare. Cea mai mare parte a atentiei le este absorbita de vocea din minte. Unii dintre oameni se simt mai vii cand calatoresc si viziteaza locuri necunoscute sau tari straine, caci atunci perceptia senzoriala – experienta – ia in stapanire o parte mai mare a constiintei decat o face gandirea, iar ei devin mai prezenti. Altii insa raman complet posedati de vocea din minte chiar si in astfel de imprejurari. Perceptiile si experientele lor sunt deformate de judecati pe care le emit imediat. In realitate n-au plecat nicaieri. Doar corpul lor calatoreste, in timp ce ei raman acolo unde au fost intotdeauna: in mintea lor.

Aceasta este realitatea celor mai multi oameni: de indata ce percep un lucru ii si dau nume, il interpreteaza, il compara cu altceva, simt fata de el placere, sau neplacere, sau sinele lor fantomatic, eul, il eticheteza drept bun sau rau. Sunt prizonierii formelor mentale, ai constiintei obiectelor.

Trezirea in plan spiritual nu se va produce pana cand obiceiul de a denumi toate lucrurile in mod inconstient si necontrolat nu inceteaza sau macar pana cand nu deveniti constienti de el, fiind astfel capabili sa-l observati in derulare. Prin aceste proces constant de aplicare a unor denumiri egoul ramane neclintit, sub forma mintii neobservate. Atunci cand procesul inceteaza sau macar cand deveniti constienti de el, apare spatiul interior iar voi nu mai sunteti posedati de minte.

Alegeti un obiect care va este la indemana – un stilou, un scaun, o ceasca, o planta – si cercetati-l cu privirea, adica priviti-l cu mare interes, aproape curiosi. Eviatati orice obiecte pe care le asociati aproape inevitabil cu ceva personal si care va amintesc de trecut, de exemplu va amintesc de unde le-ati cumparat, de persoana care vi le-a dat si asa mai departe. Evitati si orice poarta un inscris, cum ar fi o carte sau o sticla, caci v-ar stimula gandirea. Fara sa va fortati, relaxati dar vigilenti,  indreptati-va toata atentia catre obiectul respectiv, studiati-i fiecare detaliu. Daca apar ganduri nu cooperati cu ele. Nu gandurile va intereseaza, ci actul perceptiei. Puteti percepe fara interferenta gandirii? Puteti privi fara ca vocea din minte sa comenteze, sa traga concluzii, sa compare sau sa incerce sa-si imagineze ceva? Dupa vreo doua minute lasati-va privirea sa rataceasca prin incapere sau oriunde va aflati, atentia voastra luminand fiecare lucru asupra caruia staruie.

Ascultati apoi orice sunete se fac auzite. Ascultati-le in acelasi mod in care ati privit lucrurile din jur. Pot fi sunete naturale – apa, vant, pasari – sau pot fi produse de om. Unele ar putea fi placute, altele nu. Insa voi nu faceti diferenta intre bune sau rele. Permiteti fiecarui sunet sa fie asa cum este el, fara sa interpretati. Si de data aceasta cheia o reprezinta atentia relaxata, dar vigilenta.

Privind si ascultand in acest fel s-ar putea sa deveniti constienti de un sentiment de calm, un sentiment subtil si o liniste in fundal. Altii il numesc pace. Cand constiinta nu mai este total absorbita de gandire, o parte a ei ramane in starea de forma, neconditionata, originara. Acesta este spatiul interior.

Cel mai mare impediment in descoperirea spatiului interior, cel mai mare impediment in aflarea experimentatorului il constituie faptul de a deveni atat de subjugati de experienta, incat sa va pierdeti in ea. Atunci, constiinta se pierde in propriul sau vis. Fiecare gand, emotie si experienta pune stapanire pe voi intr-o asemenea masura, incat sunteti de fapt intr-o stare de vis. Aceasta este starea normala a umanitatii de mii de ani.

Deveniti constienti de respiratia voastra. Observati senzatia pe care o produce suflul. Simtiti aerul intrand si iesind din corp. Observati cum se dilata si se contracta usor pieptul si abdomenul in timpul inspiratiei, respectiv al expiratiei. O singura respiratie constienta este suficienta pentru a crea un spatiu acolo unde inainte era o succesiune neintrerupta de ganduri. O singura respiratie constienta (doua sau trei sunt chiar mai bune), efectuata de mai multe ori pe zi, reprezinta un mod excelent de a aduce spatiu in viata voastra. Chiar daca ati medita asupra respiratiei timp de doua ore sau mai mult – asa cum fac unii oameni – doar de o singura respiratie trebuie sa fiti constienti si doar de o singura respiratie puteti fi constienti. Restul este amintire sau anticipare, adica gandire. Respiratie nu este ceva ce faceti voi, ci ceva ce se intampla si ai carei martori deveniti voi. Respiratia se intampla de la sine. Inteligenta din interiorul corpului este cea care face aceasta. Tot ce aveti voi de facut este sa urmariti cum se intampla. Nu este implicat nici un efort si nicio incordare. Observati, de asemenea, intervalul scurt in care respiratia inceteaza, in special momentul de nemiscare de la sfarsitul expiratiei, inainte de urmatoarea respiratie.

Respiratia multor oameni este nefiresc de superficiala. Cu cat deveniti mai constienti de respiratie, cu atat se restabileste profunzimea ei naturala.

Faptul ca respiratia nu are forma este unul din motivele pentru care constientizarea respiratiei reprezinta o modalitate extrem de eficienta de a aduce spatiu in viata voastra, de a genera constiinta. Ea reprezinta un excelent obiect de meditatie tocmai pentru ca nu este un obiect, nu are forma. Un alt motiv il reprezinta faptul ca respiratia este unul dintre cele mai subtile si aparent nesemnificative fenomene, lucrul „cel mai mic” care conform celor spuse de Nietzsche, da nastere „celei mai mari fericiri”. Ca practicati sau nu constientizarea respiratiei ca pe o meditatie formala propriu-zisa depinde de voi. Dar meditatia formala nu inlocuieste aducerea constiintei spatiului in viata voastra de fiecare zi.

Constientizarea respiratiei va obliga sa traiti in momentul prezent – cheia transformarii interioare. Cand sunteti constienti de respiratie, sunteti complet prezenti. Veti putea observa ca nu puteti gandi si fi constienti de respiratie. Respiratia constienta face ca mintea sa se opreasca. Dar departe de a fi in transa sau pe jumatate adormiti, sunteti pe deplin treji si foarte atenti. Nu cadeti sub nivelul gandirii, ci va ridicati deasupra lui. Iar daca priviti mai indeaproape, veti vedea acele doua lucuri – a trai deplin in momentul prezent si a inceta sa ganditi fara sa va pierdeti starea constienta – sunt de fapt unul si acelasi: aparitia constiintei spatiului.

Eckhart Tolle – Un pamant nou

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Anunțuri

Arta meditatiei

schimbarea sinelui Pe masura ce arhitectura noastra cerebrala se transforma in circuite nervoase mai perfectionate si mai evoluate, iar vechile tipare sunt inlaturate, transmitem un nou semnal catre celulele din organism. Pentru ca toate celulele noastre sunt in contact direct cu tesutul nervos, pe masura ce dezvoltam noi circuite si destramam vechile conexiuni sinaptice legate de sinele interior, organismul se modifica si devine altul la nivel celular. De aceea, daca celulele ne spioneaza gandurile, atunci cand materia cenusie a cortexului nostru se modifica fie si numai cu cateva circuite fata de reteaua nervoasa emotionala care nu mai e dorita, celulele vor primi alt semnal neurologic si vor incepe ele insele sa se schimbe.

De exemplu daca reteaua nervoasa specifica vinovatiei incepe sa fie „curatita” prin actiunea noastra de inlocuire a unui ideal vechi de sine cu unul nou, vom modifica semnalul neurologic transmis spre celulele corpului referitor la sentimentul de vinovatie. Pe masura ce ne slabeste configurarea pentru vinovatie, este din ce in ce mai putin probabil ca vom transmite semnalul specific catre corp. Destramarea circuitelor cerebrale respective va determina apoi celulele sa inceapa sa-si modifice zonele receptoare specializate pe sentimentul de vinovatie. Cu alte cuvinte, daca dispare reteaua nervoasa specifica, celulele nu vor mai avea nevoie de zonele acelea receptoare si se vor adapta la alti receptori, mai profitabili. Tot asa, nemaiactivand vinovatia, pentru ca structura retelei nervoase se destrama, nu vom mai produce aceleasi peptide care declanseaza fluxul chimic  la nivel celular. Iata cum organismul ni se vindeca singur de boala,  cand ne debarasam in sfarsit de dependentele emotionale. Renuntam la emotiile nedorite, creand noi amintiri si mergand dincolo de teritoriul familiar al mintii.

Pe masura ce ne construim noile retele nervoase (rabdarea) si le eliminam pe cele vechi (lipsa de rabdare), teoretic, transmitem noi informatii de natura chimica si neurologica spre celulele organismului, care-si schimba apoi zonele receptoare.

Sa aruncam o privire asupra modului in care ne putem combina capacitatile de concentrare cu atractia pe care o simte lobul frontal pentru provocarile mentale, ca sa obtinem o forta remarcabila de schimbare.

S-ar putea sa va intrebati cine mai are timp de exercitiu mental. Chiar dispunem de o ora pe zi pe care s-o dedicam pentru nimic altceva decat sa ne gandim cum sa fim altcineva? Se poate cineva astepta de la mine sa stau pe loc atata timp?

Lucrul de care s-ar putea sa nu ne dam seama este ca, daca exersam asa cum trebuie, nu vom avea nici o amintire referitoare la spatiu sau timp, iar ora despre care vorbeam ni se va parea cinci minute. Toata activitatea lobului frontal nu inseamna altceva decat luarea de decizii si folosirea vointei ca sa faci alegeri, sa-ti planifici actiunile si sa-ti dezvolti un simt al viitorului.

Ne impunem sa ignoram anumite lucruri pe care le simte organismul si sa contracaram acei stimuli si emotii pe care le produc. Aceste circuite si stari de spirit vechi si rigidizate vor incerca intotdeauna sa ne convinga sa nu ne schimbam – de la nivelul cel mai de jos (Hai, mananca punga aia de chipsuri, incepem regimul de maine) pana la cele mai inalte (Sigur, vorbeste ca un ignorant si un rasist, dar cine-s eu sa comentez!?). Ambele exemple ne cer sa dam dovada de un pic mai mult curaj si  sa ne departam mai mult de zona de confort decat am fi fost pregatiti s-o facem. Daca ne place confortul, ne place familiarul. Succesul s-ar putea sa ne sperie.

Oricat de coplesit te-ai simti sa stai in liniste cu tine insuti, este totusi necesar. Ma minunez cati oameni imi spun  ca sunt suprasolicitati si suprastimulati si ca tanjesc dupa cateva clipe de pace si liniste. Pacea si linistea pe care ne-o dorim insa se dovedeste de multe ori un fel de diversiune inconstienta, prin aceasta vrand sa sugerez ca lucrul de care avem nevoie e mai mult un fel de transformare constienta – iar exersarea mentala tocmai asta este.

Cred ca majoritatea oamenilor au in trusa lor cu unelte ceva care se numeste contemplator. Nu-l putem scoate la lumina si folosi prea des, asa ca s-ar putea sa se fi prafuit putin de atata nefolosire. Dar poate fi curatat; din multe puncte de vedere, reflexivul seamana cu o  lupa. Tineti minte cand eram copii si voiam o lupa, un microscop sau un telescop? Ne trebuie neaparat un astfel de instrument stiintific care sa ne ajute sa patrundem misterele universului – sau macar sa dam foc unei bucatele de hartie. Copiii sunt curiosi de la natura, iar curiozitatea si meditatia merg mana in mana.

Daca vrem neaparat sa cunoastem un lucru, ne gandim la el foarte mult. Nu vreau sa insist foarte mult asupra acestui punct, dar sistemul actual de educatie are ceva care in final inabusa curiozitatea copiilor. Intr-o oarecare masura, am vazut acest fenomen petrecandu-se la propriii mei copii. Ca parinte, cateodata ma simteam tracasat ca trebuia sa ma lupt cu toate „de ce?”-urile si „cum se face?”, si „ce-ar fi daca?”, „si ma intreb” cu care te surprind in mod natural tinerii. Dar daca intrebarile acestea sunt esentiale pentru desfasurarea procesului. Ca adulti, poate ca ne grabim prea tare sa raspundem la astfel de intrebari. Fie ca inventam un rapuns sau le spunem „adevarul adevarat”, incurajam o mentalitate de genul „hai s-o facem si pe asta si sa ne vedem de treaba”. Sunt sigur ca invatatorii si profesorii se confrunta chiar cu si mai multe intrebari de acest tip si sunt si mai presati decat noi „sa-si vada de treaba” – la urma urmei, mai exista si o programa, si o planificare de respectat. Destul de ciudat e insa faptul ca lucrurile pe care mi le amintesc cel mai bine din orele de la gimnaziu, liceu si apoi de la facultate sunt asa-numitele „digresiuni” de la subiect. Imi placea teribil cand un profesor o lua pe tangenta si, in loc sa memorez fiecare amendament din Cartea Drepturilor, ascultam o istorisire din viata lui Thomas Jefferson sau ceva care nu era strict legat de tema in cauza.

Tot asa, in mintea mea, meditatia este mai discursiva – se avanta dincolo de ceea consideram noi in general a fi o stare de concentrare intensa asupra unui anumit gand, idee sau concept. Cand ne angajam in procesul de exersare mentala, putem avea o idee precisa in minte, dar, atunci cand meditam asupra ei, incepem sa ne punem si acele intrebari de tipul „ce-ar fi daca” si „cum ar fi daca”. „Si daca m-as hotari sa fiu o persoana superioara de acum incolo?”, „Cum mi-ar fi viata, daca as fi un pic mai entuziast?”, „Ce stiu deja sau de-abia am aflat si pot aplica imediat, ca sa pot actiona mai bine data viitoare?”. Cand meditam la aceste intrebari, incepem sa facem presupuneri – si asta e bine, pentru ca declanseaza procesul.

Joe Dispenza – Activeaza-ti creierul

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

A doua parte – Despre Constiinta: creier si materializare

tumblr_m8q46pgYfn1ryt2fvo1_500Pineala, sau ce-a de-a sasea pecete, este mecanismul resonsabil de amplificarea frecventelor de gandire, astfel incat sa poata fi transmise in intregul corp.  Secretia hormonala de la pituitara in pineala este ceea ce activeaza diverse parti din creier, pentru a recepta si pentru a gazdui diverse frecvente de gandire.

Armonia functiilor este mentinuta prin secretia de hormoni produsa de glandele endocrine si care trece in sange. Pineala raspunde de mentinerea aceste armonii. Secretia de hormoni a pinealei activeaza si celelalte glande, facandu-le sa secrete hormonii lor, in armonie una cu cealalta, creand astfel ceea ce se numeste echilibru hormonal. Nivelul acestui echilibru este determinat de frecventele de gand colectiv ce sunt primite de catre sistemul pineal. Cu cat frecventele gandului sunt mai inalte, cu atat secretia hormonala este mai abundenta in organism. De asemenea, cu cat frecventele sunt mai inalte, cu atat pineala activeaza pituitara, care isi secreta hormonii ce activeaza creierul pentru a primi frecvente de gandire  si mai inalte.

Cum se realizeaza in fiinta voastra, gandul provenit din fluxul constiintei? Cand gandul patrunde prin aura voastra, aura nu-l defineste – adica, nu judeca si nu modifica gandul; il lasa sa treaca, fara restrictii. Cand propulsorii gandului ajung la creier, ei calatoresc intai la partea de sus a emisferei drepte a creierului mare, acolo unde isi au locul functiile intelectului sau ale ratiunii si unde se exprima eul fals.

Ori ce este eul fals? Este cunoasterea dobandita din experienta umana, ce este inregistrata in suflet si articulata prin portiunile rationale ale creierului. El reprezinta atitudinile colective ale Dumnezeului/om ce traieste  doar pentru a supravietui, in umbra constiintei sociale. Iar aceasta perspectiva colectiva va refuza sa perimta ca gandurile sa fie receptate si folosite pentru o realizare mai inalta in cadrul intruparii.

Fiecare frecventa de gand pe care eul fals o lasa sa patrunda in creier este transformata in curent electric si trimisa spre aceasta portiune a creierului care a fost activata de catre pituitara, pentru a gazdui acea frecventa. Portiunea din creier respectiva amplifica apoi curentul si il trimite spre sistemul pineal. Sistemul pineal guverneaza sistemul nervos central. El colecteaza fiecare frecventa de gand primita, o amplifica si mai mult si o propulseaza prin sistemul nervos central, care circula prin coloana vertebrala ca o sosea de gand electric. Curentul electric produs de sistemul pineal curge prin lichidul sistemului nervos central – care este apa – in jos, prin coloana, iar apoi prin fiecare nerv, spre fiecare celula din organism.

Fiecare celula din corp este alimentata prin sange, cu gazele derivate din actiunea enzimelor asupra alimentelor consumate. Cand curentul electric produs de gand patrunde in structurile celulare, el intra ca o scanteie de lumina. Scanteia aprinde celula, facand ca gazul sa se extinda, ceea ce ii permite celulei sa se divida, prin ce se numeste proces de clonare si ii permite sa se regenereze si sa creeze o alta celula. Prin urmare, intregul organismul este hranit printr-un singur gand. In acest fel este mentinuta viata in structurile moleculare ale intruparii, prin efectele tuturor gandurilor pe care vi le permiteti sa le primiti, in fiecare clipa a existentei voastre.

Pe masura de gandul alimenteaza in mod continuu fiecare celula, intregul trup reactioneaza la impulsurile sale electrice – intregul trup. Deci, efectul gandului, trait in fiecare celula, creeaza o senzatie, un sentiment, o emotie, sau ceea ce se numeste un fel de “freamat” in trup. Aceasta senzatie este apoi trimisa sufletului, pentru a fi inregistrata.

Sufletul vostru este o mare banca de date, un computer impartial, ce inregistreaza foarte meticulos fiecare emotie simtita in intruparea voastra. Cand sunteti emotivi, inseamna ca simtiti un gand ce a bombardat structura de lumina a fiintei voastre, a fost acceptat de catre creier si trimis prin sistemul nervos central pentru a produce o senzatie in fiecare celula din corp. Sufletul inregistreaza apoi aceasta senzatie ca pe o emotie, cu scopul de a avea un sistem de referinta caruia sa i se adreseze – ceea ce se numeste memorie.

Memoria nu are dimensiune; ea este esenta. Memoria nu este o banca de date vizuala, ci una emotionala. Emotia este cea care creeaza imaginea vizuala. Sufletul nu inregistreaza imagini sau cuvinte, in scopul de a le memora; el inregistreaza emotiile produse de acele imagini si cuvine.

Sufletul preia emotia creata de catre gandul simtit in intregul corp si cauta prin banca de date a memoriei, pentru a gasi ceva asemanator, ceva ce portiunile rationale ale creierului – ceea ce numiti intelect – sa poata identifica, pentru a putea selecta un cuvant care sa descrie sentimentul.

Toate notiunile pe care le puteti descrie au anumite sentimente atasate, bazate pe experienta. Stiti ca floarea este floare, datorita experientelor emotionale avute in ceea ce o priveste. Ati vazut, ati atins, ati mirosit si ati purtat structurile numite flori. Prin urmare, simtiti florile intr-un mod anumit. Stiti ca matasea este matase, deoarece o asociati cu anumite senzatii si cu anumite experiente emotionale, ce dau nastere intelegerii notiunii de matase. Sufletul a inregistrat toate aceste informatii din experientele voastre emotionale. Deci, atunci cand sentimentul dat de gand este simtit, sufletul inregistreaza acea senzatie si cauta in banca de date a memoriei, un sentiment asemanator, provenit din gandurile traite anterior. Apoi, trimite aceasta informatie inapoi spre creier,pentru a intru a indica faptul ca gandul a fost inteles in totalitatea sa, in intreaga intrupare. Gandul nu este inteles doar prin intermediul creierului; el este inteles in totalitatea corpului vostru. Partea rationala a creierului va permite apoi sa formulati un cuvant pentru a descrie acel sentiment.

Ramtha – Cartea Alba

Maine continuam,

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Despre Constiinta: creier si materializare

mind-powerConstiinta consta din toate gandurile ce emana de la toate entitatile si toate lucrurile. Gandurile ce alcatuiesc constiinta au frecvente electrice diferite. Unele sunt ganduri de frecventa foarte joasa si lenta si anume cele care predomina aici, in constiinta sociala. Altele sunt ganduri de frecventa inalta – ganduri nelimitate ale supraconstiintei. Constiinta este suma tuturor valorilor de frecventa diferita ale gandului, iar fiecare valoare de gand atrage valori asemanatoare, luate de pretutindeni.

Constiinta sociala reprezinta o densitate de frecvente electrice ale gandului – dar este o densitate mai usoara decat aerul. Densitatea constiintei sociale este constituita din gand exprimat – gand ce a fost exprimat prin emotie, de catre fiecare entitate; adica, este alcatuita din gand realizat – gand pe care fiecare entitate l-a preluat deja, l-a simtit in suflet si l-a distribuit prin campul auriu, inapoi in fluviul gandurilor, pentru ca toti sa se hraneasca din el.

Gandurile din care prospera planul vostru sunt acele ganduri limitate si de joasa frecventa ale constiintei sociale. Aceste ganduri sunt foarte restrictive, care emit judecati, foarte dure, deoarece vietile voastre sunt conduse de atitudini legate de supravietuire si de frica de moarte – fie ca este moartea intruparii, fie cea a egoului. Prin urmare, constiinta voastra este ocupata cu ganduri legate de hrana, adapost, munca, bogatie; cu ganduri de judecata a ceea ce este potrivit si ce nu este, a ce este bine si ce e rau; ganduri legate de moda, de frumusete, acceptare, competitive, varsta, boala si moarte. Aceste ganduri de joasa frecventa intra cu usurinta in campul vostru auric, deoarece ele predomina in gandirea celor din jur. Deci, sunteti alimentati in permanenta cu ganduri limitate, provenite de la o constiinta foarte ingusta si imobilizata. Si, pe masura ce le permiteti acestor ganduri sa va alimenteze, transmiteti inapoi sentimentul pe care vi-l dau, regenerand si perpetuand astfel gandirea limitata a omului.

Constiinta din marile voastre orase este in mod special limitata, deoarece majoritatea celor care traiesc acolo sunt extrem de competitivi, preocupati de propria imagine exterioara, se tem de altii si nu se accepta intre ei. Prin urmare, toate orasele voastre mari sunt invaluite de o densitate densa de constiinta. Ceea ce vad cei care vin aici din alte universuri, cand va privesc orasele, este o retea densa de lumini multicolore – ganduri de joasa frecventa, ale unei constiinte foarte limitate, manifestate ca un camp de lumina.

Gandurile de frecventa inalta ale supraconstiintei sunt acelea ale starii de A FI, ale vietii, armoniei, unimii si a unei deveniri continui. Ele sunt gandurile iubirii. Ele sunt gandurile bucuriei, ale geniului.  Ele sunt nelimitate care, in realitate, depasesc posibilitatea de a fi exprimate chiar si prin aceste cuvinte, deoarece sentimentele nascute din ganduri nelimitate nu pot fi descrise prin cuvinte.

Gandurile de frecventa inalta pot fi traite mai simplu in constiinta unui loc salbatic, departe de gandirea imobilizata a omului – deoarece, acolo, viata este simpla, in afara timpului, in continua devenire si intr-o totala armonie cu ea insasi. Acolo, departe de judecata omului, va puteti auzi pulsul propriei cunostinte.

Cum puteti capta gandul din fluxul constintei? Portiunea electromagnetic a aurei voastre atrage spre voi tot ceea ce se potriveste cu procesele voastre de gandire si cu starea emotionala a fiintei. Pentru ca gandul sa va hraneasca – pentru ca acesta sa fie simtit si realizat in fiinta voastra – trebuie ca, mai intai, sa fie coborat, intr-o forma de Lumina. Odata ce gandul intalneste Spiritul fiintei voastre – lumina ce va inconjoara corpul – el izbucneste intr-o explozie de lumina; adica, gandul se autoaprinde in momentul in care intalneste lumina.

Lumina reduce calitatea substantei gandului. Astfel, lumina a atras spre ea ceea ce a fost similar ei, gandul este nevazut – iar apoi vazut, printr-o explozie de lumina. Gandul, in forma luminii, patrunde in creierul vostru si este transmutat intr-un propulsor de lumina electrica ce vibreaza la o anumita frecventa, in concordanta cu valoarea gandului care a fost receptat.

In clipa in care deveniti constienti de un lucru, voi primiti gandul acelui lucru. Chiar in clipa in care primiti acel gand, lumina lui este receptata de catre creier. Exista unele entitati care vad uneori explozii de lumina, de obicei la coada ochiului. In majoritatea cazurilor, ele vad cum propriul Spirit accepta un gand. Momentul in care vad lumina stralucind in fata lor este chiar cel in care gandul a intrat in campul lor auric si s-a manifestat in creierul lor. Daca inchideti ochii si vedeti miscarea culorilor sau a modelelor, inseamna ca percepeti cum arata gandul, atunci cand patrunde in creierul vostru.chandra-asthami

Creierul vostru este un  mare receptor de frecvente electrice ale gandului, avand parti specializate pentru a primi, a gazdui si a amplifica diversele frecvente ale gandului. Partile creierului au diferite potentiale de a gazdui si de a electriza gandul, in functie de densitatea de apa din peretii sai celulari. Unele parti pot gazdui si amplifica numai gandurile de frecventa inalta; altele doar pe acelea de frecventa joasa.

Creierul vostru nu creeaza ganduri, in pofida a ceea ce se crede in general. El pur si simplu ii permite gandului venit din fluxul constiintei, sa patrunda in el. Este un organ conceput de catre Dumnezei special pentru a recepta si pentru a gazdui gandurile ce au venit prin Spiritul fiintei voastre, pentru a-l transforma apoi in curent electric, amplificand-l si transmitandu-l prin sistemul nervos central, catre fiecare parte din corp, astfel incat sa fie realizat ca intelegere.

In tehnologia voastra exista ceea ce numiti radioreceptori cu scale ce va dau posibilitatea sa determinate volumul sunetului si frecventa sau unda radiofonica care este receptata. Ei bine, creierul este un receptor cu o scala si poate primi o anumita frecventa, numai daca partea din creier conceputa sa gazduiasca acea frecventa a fost activata.

Capacitatea pe care o are creierul vostru de a primi diferite frecvente ale gandului este controlata de catre un puternic mecanism, numit glanda pituitara, a carei locatie se gaseste intre emisferele dreapta si stanga ale creierului. Pituitara, numita si cea de-a saptea pecete, va guverneaza creierul. Ea este raspunzatoare de activarea diferitelor portiuni din creier, pentru ca aceasta sa primeasca si sa gazduiasca diverse frecvente de gandire. Ea este poarta ce va deschide capacitatea de a contempla si de a rationa cu gandul, de a-l realiza in corp si de a-l materializa  apoi intr-o experienta, pentru o mai mare intelegere.

Pituitara este o glanda foarte mica, insa absolut minunata, pe care multi o numesc cel de-al treilea ochi. Ei bine, voi nu aveti un al treilea ochi; nu exista loc pentru asa ceva in capul vostru. Pituitara nici macar nu seamana cu un ochi; ea seamana cu o para ce are o gurita la capatul mai ingust, care seamana cu o petala. Creierul vostru este condus si controlat prin functiile acelei glande puternice, printr-un sistem complex de secretii hormonale. Pituitara, care este o glanda endocrina, secreta un hormon ce curge prin creier, in gura glandei pineale – o alta glanda endocrina, localizata langa pituitara, la baza cerebelului si deasupra coloanei vertebrale.

Ramtha – Cartea Alba

Continuarea maine ,

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Citat

Creatie si evolutie

222089_141663779239826_100001886138643_264305_852315_nCeea ce voi numiti creatie este, in realitate, valoarea vietii ce a existat dintotdeauna. Creatia nu are inceput si, in mod cert, nu are sfarsit. Cei ce creeaza din substanta gandului sunteti voi toti – entitatile de Lumina, Dumnezeii. Totul a fost creat de catre fii, din gandul ce Tatal este, si orice ar crea fiii, devine Sinele extins al Tatalui. Tot  ce vedeti in jurul votru se numeste materie.Tatal este material – caci totul este Dumnezeu. Insa creatorii si arhitectii materiei sunteti voi toti, cei mai iscusiti artizani – Dumnezeii care sunteti – intrucat voi ati avut inca de la inceput inteligenta de a crea, in materie, orice ideal ce poate fi imaginat cu ajutorul gandului.

Totul se naste din gand – totul. Orice lucru material s-a nascut dintr-un gand ce a fost imbracat in emotie, pentru a forma un ideal de creatie. Inainte de a se fi creat ceva, a fost imaginat intai gandul, prin intermediul sufletului, ca ideal. Toate lucrurile materiale au fost create dintr-un gand – ideal imaginat de Dumnezei si alcatuit de acestia din materia ce Tatal este. Intreaga materie este invaluita in Lumina. Oamenii vostri de stiinta incep sa suspecteze – iar suspicinea lor este corecta – ca, daca se coboara sau se incetineste frecventa de vibratie a Luminii, aceasta devine materie densa. Si de unde a aparut Lumina? Din gand, Dumnezeu.

Ori de cate ori contemplati gandul si il acceptati din punct de vedere emotional, gandul se extinde, ajungand sa vibreze la frecventa Luminii. Daca incetiniti miscarea particulelor de Lumina si o comprimati, creati electrum – un camp electromagnetic ce are poli pozitivi si negativi, pe care voi ii numiti electricitate. Daca incetiniti si comprimati gandul si mai mult, dincolo de gandurile electromagnetice, electromul se coaguleaza, luand forma materiei dense. Materia densa se coaguleaza apoi in structuri moleculare si celulare, numite forma. Iar forma este mentinuta la un loc de catre gandul pe care sufletul si l-a imaginat ca ideal de creatie.

Toate lucrurile sunt create prin luarea a ceea ce nu are viteza – gandul – si extinderea sa in ceea ce are viteza – lumina – iar apoi prin incetinirea luminii pana se creeaza tot ceea ce vedeti in jurul vostru.

Maestri preaiubiti, voi sunteti cei care ati creat, prin propriile procese de gandire, frumusetea si splendoarea a Tot Ceea Ce Este. Voi ati creat toate gandurile – din gand, transformat in Lumina, apoi in electrum, in materie, in forma – pur si simplu, prin faptul ca v-ati gandit si le-ati simtit pentru a fi materializate, deoarece voi, care ati fost in gand incetinit la stadiul de Lumina, ati contemplat Lumina ce ati devenit si ati iubit Lumina ce erati – iar astfel, ati incetinit si mai mult Lumina, creand electrumul. Cand ati contemplat electrumul ce Dumnezeu devenise prin procesul vostru de gandire, ati coborat electrumul in materie densa – sau gand coagulat – cea mai joasa forma a gandului si totusi, o alta dimensiune a Tatalui intru El insusi.

Asadar, prima voastra miscare a fost recunoasterea a ceea ce se numeste stiinta gandului in materie. Iar aceasta stiinta nu a fost predata niciodata; ea este pur si simplu inteleasa, caci este un proces al vietii, la care ati luat parte. Din aceasta stiinta, din aceasta cunoasterea, au luat nastere formele create”.

Ramtha – Cartea Alba

%d blogeri au apreciat asta: