Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘constient’

De la decizie la actiune

invatareOrice lucru nou am invata si l-am duce pe o treapta de maiestrie si arta, urmam patru pasi de baza:

  1. La inceput, suntem inconstient de nepriceputi, nu stim nici macar ca nu stim.
  2. Pe masura ce inaintam cu invatatul si constientizam ce dorim, devenim constient nepriceputi.
  3. In timp ce ne pregatim sa incepem procesul de demonstrare (punerea in practica, actiunea), si daca insistam sa aplicam cele invatate, ajungem in cele din urma constient priceputi, adica putem efectua o actiune cu un anumit grad de efort constient.
  4. Daca mergem mai departe, aplicandu-ne constientul asupra propriei demonstratii si reusim sa realizam actiunea in mod repetat, devenim inconstient de priceputi. La inceputul procesului de schimbare, aici vrem sa ajungem.

Acum cativa ani, m-am hotarat sa invat sa folosesc snowboardul. Eram inconstient de nepriceput. In momentul in care am decis ca vreau sa invat acest lucru nou, am patruns pe teritoriul constientizarii nepriceperii – stiam ca nu stiu s-o fac. Prin procesul de instruire, prin care am capatat cunostinte despre cum se face si in cadrul caruia mi-am pus cunostintele respective in practica, am facut trecerea la constientizarea priceperii, adica trebuia sa ma gandesc la ce aveam de facut aproape in fiecare clipa ca sa stau drept, sa raman la poalele dealului si sa nu pierd controlul. Trebuia sa fiu constient clipa de clipa, sa nu pierd din minte hotararea si, cand mi-am pierdut concentrarea, rezultatul a fost destul de dureros. Formula aceasta se aplica indiferent ce invatam – un sport, o atitudine, o virtute sau o trasatuta supranaturala. A stapani ceva inseamna a-l transforma intr-o amintire implicita si a-l face sa para usor de facut.

In timp si cu mai mult exercitiu si cu mai putine cazaturi, am reusit sa ajung pana jos fara sa fiu nevoit sa-mi reamintesc tot ce fusesem invatat despre snowboard. Pe urma, corpul a trebuit sa se relaxeze suficient ca sa-l transforme intr-o a doua natura, care sa nu mai solicite atata efort. Am inceput sa ma gandesc mai putin si sa-mi las corpul sa-si aminteasca ce sa faca. Cand am ajuns in punctul in care nu mai eram nevoit sa ma gandesc la ce faceam si am reusit pur si simplu s-o fac, ma aflam in etapa in care eram inconstient de priceput.

Joe Dispenza – Antreneaza-ti creierul

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Redescopera-te! Alege sa fii fericit!

redescopera-teMotivati cum erau de bolile grave de care sufereau atat fizic, cat si mental, persoanele cu care discutasem si-au dat seama ca, daca voiau sa-si schimbe gandurile, trebuiau sa duca treaba pana la capat. Ca sa devina alta persoana, trebuia sa se regandeasca pe sine intr-o viata noua. Toti cei care si-au readus sanatatea la normal au facut acest lucru dupa ce au decis in mod constient sa se reinventeze.

Eliberandu-se de rutina zilnica, au petrecut un timp in singuratate, intr-o stare de reflectie si contemplatie, analizand si meditand la ce fel de oameni doreau sa devina. Isi puneau sub semnul intrebarii cele mai inradacinate convingeri despre propria identitatea.

Intrebarile de genul „Ce-ar fi daca…?” sunt vitale pentru acest proces: ce-ar fi daca n-as mai fi nefericit, daca nu m-as mai concentra atat asupra mea, daca n-as mai suferi si daca m-as putea schimba? Ce-ar fi daca nu mi-as mai face griji, nu m-as mai simti vinovat sau n-as mai purta ranchiuna? Ce-ar fi daca as incepe sa recunosc cum stau lucrurile si fata de mine, si fata de ceilalti?

Astfel de „ce-ar fi daca?” i-au condus spre alte intrebari: pe cine cunosc eu si e mereu fericit? Cum se poarta? Ce personaje din istorie admir pentru nobletea si unicitatea lor? Ce-as putea face sa fiu si eu asa? Ce-ar trebui sa spun, sa fac, cum ar trebui sa gandesc si sa ma port ca lumea sa ma vada altfel? Ce anume vreau sa schimb la mine?

Strangerea de informatii a fost un alt pas important pe drumul spre reinventare. Toti cei cu care vorbisem au trebuit sa porneasca de la ceea ce stiau despre sine si apoi sa-si reconfigureze gandirea ca sa ajunga sa-si formeze noi idei despre ce doreau sa devina. Toti au inceput cu idei provenite din propria experienta de viata. Au mai scotocit si prin carti si au mai cautat si prin filme informatii despre cei care le impusesera respect. Combinand fragmente din meritele si conceptiile acestor personaje cu alte calitati din mintea lor, au utilizat tot acest material brut ca sa inceapa sa construiasca o noua reprezentare a modului in care doreau sa se manifeste.

In timp ce explorau cum ar putea sa-si imbunatateasca felul de a fi, au aflat si alte moduri de a gandi. Si-au intrerupt cursul repetitiv al gandurilor care le ocupase cea mai mare parte a vietii constiente. Eliberandu-se de aceste obisnuinte familiare, confortabile de de gandire, si-au compus un concept mai evoluat despre persoana care puteau deveni, inlocuindu-si vechea imagine de sine cu un ideal nou, superior. Si-au facut timp in fiecare zi sa experimenteze mental cum ar arata aceasta noua persoana. Asa cum am discutat in Capitolul I, exersarea mentala stimuleaza creierul sa dezvolte noi circuite nervoase si schimba modul de functionare a creierului si mintii.

In 1995, in Journal of Neurophysiology a aparut un articol care demonstra efectele pe care, exclusiv, exersarea mentala le avea asupra dezvoltarii de retele nervoase in creier. Retelele nervoase sunt ansambluri individuale de neuroni (sau celule nervoase) care lucreaza impreuna si independent intr-un creier functional. Retelele de neuroni, cum le numim noi cu drag, constituie cel mai recent model folosit de neurostiinte ca sa explice cum invatam si memoram. Acestea pot fi folosite si pentru explicarea modului in care fiecare noua experienta ne schimba creierul, cum se formeaza diferitele tipuri de memorie, cum se dezvolta deprinderile, cum se manifesta actiunile constiente si inconstiente si chiar cum sunt prelucrate toate formele de informatie senzoriala. Retelele nervoase reprezinta conceptia actuala din domeniul neurostiintelor prin care se explica modul in care ne schimbam la nivel celular.

In cercetarea la care ne referim, unor subiecti impartiti in patru grupuri li s-a cerut sa participe la un studiu cu durata de cinci zile, care consta in efectuarea de exercitii la pian pentru masurarea eventualelor modificari care se puteau petrece in creier. Primul grup de voluntari a invatat si memorat un fragment, pentru o singura mana, pe care l-au exersat zilnic timp de doua ore in fiecare zi pe toata durata studiului.

Celui de-al doilea grup de participanti i s-a cerut sa cante la pian fara nici un fel de instructiuni si fara sa cunoasca vreo secventa melodica. Acestia au cantat la intamplare timp de doua ore in fiecare zi din cele cinci cat a durat studiul, fara sa invete nimic.

Cel de-al treilea grup nici nu s-a atins de pian, dar i s-a dat posibilitatea de a observa ce i se preda primului grup, pana au memorat si membrii lui. O perioada oarecare de timp, in fiecare zi, au repetat apoi mental exercitiile, imaginandu-se in aceeasi situatie cu cei din primul grup.

Cel de-al patrulea grup a fost de control, care n-a avut nimic de facut in cadrul studiului respectiv si deci nici nu a studiat, nici nu a exersat nimic. Acestia nici macar nu s-au prezentat.

La sfarsitul celor cinci zile, cat a durat studiul, cu ajutorul unei tehnici numite stimulare magnetica transcraniana, combinata cu alte dispozitive sofisticate, cercetatorii au masurat modificarile aparute in creier. Spre surprinderea lor, la grupul care nu facuse decat exercitii mentale s-au observat aproape aceleasi modificari, constand din extinderea si dezvoltarea de retele nervoase, in aceeasi zona specifica din creier, ca si la subiectii care exersasera fizic la pian. In cazul celui de-al doilea grup, care nu invatase nici o secventa melodica, modificarile cerebrale au fost foarte reduse, pentru ca membrii lui nu repetasera mereu aceeasi serie de exercitii in fiecare zi. Activitatea la intamplare nu le stimulase niciodata, prin repetitie aceleasi circuite nervoase, neconsolidand astfel conexiuni suplimentare de celule nervoase. La grupul de control, ai carui membri nici macar nu fusesera prezenti, nu s-a constatat nici o modificare.

Cum de a reusit al treilea grup sa realizeze aceleasi modificari cerebrale ca si primul, fara sa atinga macar claviatura? Prin concentrare mentala, subiectii din al treilea grup isi activau in mod repetat retele spcifice de neuroni in anumite zone ale creierului, reusind in mare masura sa-si conecteze celulele nervoase respective. In neurostiinte, acest concept se numeste invatare de tip Hebbian. Ideea este simpla: celulele nervoase activate impreuna se interconecteaza. Si atunci, stimularea repetata a unor grupuri de neuroni conduce la construirea de raporturi mai puternice, mai complexe intre ele

Conform tomografiilor functionale ale creierului, realizate pe parcursul acestui studiu, subiectii care au exersat mental isi activau creierul ca si cum ar fi realizat fizic acest lucru. Activarea repetata a unor grupuri de neuronilor a format si dezvoltat un grup de neuroni intr-o anumita zona a creierului, care ii oferea acum suport material tiparului corespunzator intentiei constiente. Dupa plac, gandurile li se trasau cartografic si se delimitau in creier. Interesant a fost faptul ca circuitele se consolidau si se dezvoltau exact in aceeasi zona a creierului ca si in cazul grupului care exersase fizic. Subiectii respectivi isi dezvoltau si modificau creierul doar gandind. In conditii de efort mental adecvat, creierul nu face diferenta intre efortul fizic si cel mental.Experienta Sheilei, care si-a vindecat boala digestiva de care suferea, este o exemplificare a acestui proces de reinventare. Sheila se hotarase sa nu se intoarca la amintirile care ii reinviau trecutul si la atitudinile caracteristice unei victime. Odata identificate procesele mentale de rutina de care voia sa se elibereze, Sheila si-a cultivat un nivel de constiinta la care detinea suficient control ca sa-si intrerupa gandurile inconstiente, ceea ce i-a dat posibilitatea sa nu-si mai activeze  zilnic aceleasi asociatii de retele nervoase. Din momentul in care a dobandit controlul asupra vechilor tipare de gandire si nu si-a mai activat circuitele conservatoare de gandire, creierul Sheilei a inceput sa elimine circuitele acum nefolosite, ceea ce reprezinta un alt aspect al invatarii de tip Hebbian, pe care il putem rezuma astfel: celulele nervoase care nu se mai activeaza impreuna, nu mai fac parte din acelasi circuit. Aceasta este actiunea legii universale de tipul „folosesti ori pierzi”, care poate face minuni in schimbarea vechilor paradigme de gandire despre sine. Cu timpul, Sheila s-a debarasat de paradigme de gandire despre sine. Cu timpul, Sheila s-a debarasat de povara modului ei vechi si limitat de gandire, care-i intunecase viata.

Acum ii era mai usor sa-si imagineze cum trebuie sa fie persoana in care dorea sa se transforme si a explorat posibilitati la care nici nu se gandise pana atunci. Saptamani de-a randul s-a concentrat asupra modului in care ar gandi si s-ar comporta in aceasta noua si necunoscuta ipostaza. Si-a analizat constant noile idei despre sine, astfel incat sa-si poata aminti tot timpul cine urma sa fie. In cele din urma, s-a transformat de-a binelea intr-o persoana sanatoasa, fericita si plina de entuziasm in fata viitorului. Exact ca si cei care exersasera fizic la pian, si-a creat noi circuite in creier.

Este interesant de observat ca majoritatea celor cu care statusem de vorba nu avusesera niciodata senzatia ca trebuiau sa se autodisciplineze ca sa realizeze acest lucru, ci erau pur si simplu incantati sa exerseze mental ce anume doreau sa devina. La fel ca Sheila, toti cei care imi spusesera povestea lorreusisera sa se reinventeze. Acestia au continuat sa se concentreze asupra noului ideal, pana cand s-au familiarizat cu noul lor mod de viata. Au devenit altcineva, o persoana cu alte obiceiuri. Se eliberasera de obisnuinta de a fi ei insisi. Modul in care au realizat acest lucru ne conduce la cea de-a patra convingere care ii unea pe cei care reusisera sa se vindece fizic.

Antreneaza-ti creierul – Joe Dispenza

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Esti ceea ce gandesti

tumblr_majuqx1hsZ1qdc2qio1_400Modul in care gandim ne influenteaza in mod direct atat corpul, cat si viata. Poate ati mai auzit conceptul acesta, exprimat in diferite feluri – de exemplu, in expresia “suprematia mintii asupra materiei”. Oamenii cu care discutasem nu numai ca impartaseau aceasta convingere, dar o si foloseau ca baza pentru realizarea unor schimbari constiente in propria minte, in corp si in viata lor personala.

Ca sa inteleg cum au reusit acest lucru, am inceput sa studiez volumul din ce in ce mai mare de cunostinte referitoare la relatia dintre gandire si trupul fizic. A aparut un domeniu al stiintei numit psihoneuroimunologie, care a demonstrat legatura dintre minte si trup. Toate cele aflate pana acum pot fi descrise in urmatorii termeni usor accesibili: fiecare gand produce o reactie biochimica la nivelul creierului. Acesta elibereaza la randul sau semnale chimice transmise corpului, in care reactioneaza ca mesageri ai gandului. Gandurile care produc substantele chimice din creier ii permit corpului sa simta exact cum gandeati. Deci fiecare gand produce o substanta careia ii corespunde o senzatie in corp . In mod esential la fiecare gand de fericire, inspiratie, adica pozitiv, creierul produce o substanta care va fac sa va simtiti fericit, inspirat sau inaltat. De exemplu, cand anticipati o experienta placuta, creierul produce imediat un neurotransmitator numit dopamina, care stimuleaza creierul si corpul in asteptarea experientei respective si incepe sa va stimuleze. Gandurile pline de ura, de suparare sau autodepreciative determina creierul sa produca niste substante chimice numite neuropeptide, la care corpul reactioneaza corespunzator. Va simtiti dusmanos, furios sau lipsit de valoare. Iata cum gandurile devin neintarziat materie.

Atunci cand corpul reactioneaza la un gand printr-o traire, acest fapt declanseaza un raspuns in creier, care monitorizeaza si evalueaza constant starea corpului si observa ca trupul se simte intr-un fel anume. Ca raspuns la aceasta traire organica, creierul genereaza ganduri care produc mesageri chimici corespunzatori; incepeti sa ganditi cum simtiti. Gandirea creeaza simtire, iar apoi simtirea creeaza gandire, intr-un ciclu continuu.

Aceasta bucla duce in cele din urma la aparitia in corp a unei anumite stari, care determina natura generala a modului in care ne simtim si ne comportam. Numim acest lucru stare. Sa presupunem, de pilda, ca o persoana isi traieste o mare parte din viata intr-un ciclu repetat de ganduri si stari care au de-a face cu lipsa de securitate. In momentul in care gandeste ca nu e suficient de buna sau de desteapta, ori ”destul de…” in tot ceea ce face, creierul elibereaza substante chimice care produc un sentiment de insecuritate. Acum simte intocmai cum gandea. In momentul in care se simte nesigura, incepe sa gandeasca asa cum simte. Cu alte cuvinte, corpul o determina acum sa gandeasca. Acest gand duce la si mai multe sentimente de insecuritate , iar ciclul se autoperpetueaza. daca gandurile si sentimentele persoanei continua sa genereze an de an acelasi feedback biologic intre creier si corp, ea va trai intr-o stare de “insecuritate”.

Cu cat intretinem mai mult aceleasi ganduri, care produc la randul lor aceleasi substante chimice, care determina aceleasi stari in corp, cu atat gandurile ne schimba fizic mai mult. Astfel, in functie de ce gandim si simtim, ne cream starea. Lucrurile la care ne gandim, energia si intesitatea lor ne influenteaza in mod direct sanatatea, alegerile si deciziile si, in cele din urma, calitatea vietii.

Aplicand acest rationament la propria viata, multi dintre cei cu care am discutat isi dadeau seama ca unele dintre gandurile lor nu numai ca nu serveau sanatatii, dar ar fi putut fi tocmai starea principala a starilor de boala sau de nefericire. Zeci de ani, petrecusera aproape zi de zi complacandu-se in stari de anxietate, ingrijorare, tristete, gelozie, furie sau o alta forma de suferinta emotionala. Interlocutorii mei spuneau ca, gandind si simtindu-se asa timp indelungat, asta le produsese starile respective.

De aici, a aparut rationamentul potrivit caruia, pentru a-si schimba starea de sanatate fizica, era necesar sa-si abordeze propriile atitudini: complexe de ganduri stranse in serii de rutine. Atitudinea creeaza o stare aflata in directa legatura cu corpul. Astfel, cineva care doreste o sanatate mai buna trebuie sa-si modifice tiparele de gandire sau atitudini, cele noi ajungand in cele din urma sa-i schimbe starea. Ca sa reuseasca acest lucru, persoana respectiva ar trebui sa evadeze din ciclurile nocive reluate mereu de gandire – simtire, simtire – gandire si sa puna in locul lor altele, benefice.

De fapt, majoritatea gandurilor sunt idei create de noi si in care ajungem sa credem. A crede devine pur si simplu o obisnuinta. Sheila, de pilda, care suferea de tulburari digestive a observat cat de des se gandea la sine ca la o victima incapabila sa-si schimbe viata. Vedea cum astfel de ganduri ii declansasera un sentiment de neajutorare. Punerea sub semnul intrebarii a acestei convingeri i-a dat posibilitatea sa accepte ca mama ei nu facuse nimic prin care s-o impiedice sa-si urmeze propriile idealuri sau s-o convinga de contrariu. Unii dintre cei pe care i-am studiat spuneau ca aceste ganduri repetitive seamana cu niste programe de computer care functioneaza tot timpul, in fiecare zi, undeva in fundalul propriei vieti. Ei insisi fiind operatorii acestor programe, le puteau schimba sau chiar sterge.

Intuitia aceasta a fost esentiala. Intr-un anumit moment, toti cei cu care am vorbit au fost obligati sa infrunte ideea preconceputa potrivit careia gandurile nu pot fi controlate, alegand in schimb sa fie liberi si sa-si controleze gandirea. Toti decisesera sa puna capat proceselor negative de gandire care anticipasera si pregatisera producerea reactiilor chimice dureroase din corp si acum erau hotarati sa-si coordoneze gandurile si sa elimine rationamentele care le faceau rau.

Repetate suficient de des, gandurile constiente devin un mod inconstient de gandire. Ca sa dam un exemplu banal, cand invatam sa sofam, trebuie sa constientizam fiecare actiune. Dupa mult exercitiu, putem conduce 150 de kilometri, de la punctul A la punctul B, si fara sa ne amintim vreo portiune a traseului, pentru ca, de obicei, subconstientul se afla la volan. Toti am avut o astfel de senzatie de neconstientizare in timpul unei calatorii de rutina cu masina, simtind cum constientul se redeasteapta doar ca sa reactioneze la un zgomot neobisnuit la motor sau la huruitul unei anvelope sparte. Asa ca, daca persistam in aceleasi ganduri, acestea sunt constiente de la inceput, devenind in cele din urma inconstiente, programe automate de gandire. Neurostiintele au o explicatie foarte solida pentru modul in care se petrece acest lucru. Si, pana la sfarsitul acestei carti, veti intelege cum se realizeaza acest fenomen.

Gandurile inconstiente devin modalitati inconstiente de existenta, care ne afecteaza in mod direct viata, la fel ca si cele constiente. Ca toate gandurile, si acestea declanseaza reactii biochimice care au ca rezultat comportamente, iar gandurile noastre repetitive, inconstiente produc tipare automate de comportament, dobandite, aproape involuntare, niste obisnuinte care se fixeaza si se consolideaza sub forma de conexiuni neurologice.

Pentru a intrerupe ciclul unui proces de gandire devenit inconstient, este nevoie de o actiune constienta si de efort. Mai intai, trebuie sa evadam din propria rutina, ca sa ne putem privi viata din afara. Prin contemplare si autoreflectie, putem deveni constienti de scenariile noastre inconstiente. Dupa aceea astfel de ganduri trebuie observate fara sa reactionam la ele, astfel incat acestea sa nu mai declanseze reactiile chimice automate care duc la aparitia comportamentului habitual. In sinea noastra, posedam cu totii un nivel de constienta de sine care ne poate observa gandurile. Trebuie sa invatam sa ne separam de aceste programe si, atunci cand reusim, le putem domina in mod voit. In sfarsit, putem exercita control asupra propriilor ganduri, prin aceasta distrugand din punct de vedere neurologic ganduri care au fost fixate si consolidate in creier.

Cunoscand de la neurostiinte faptul ca gandurile produc reactii chimice in creier, ar fi logic ca gandurile sa aiba un efect oarecare asupra corpului fizic, modificandu-se starea interioara. Gandurile nu numai ca au o importanta concreta pentru modul in care traim, dar devin concrete in chiar corpul nostru. Gandurile au substanta si devin substanta.

Din convingerea ca gandurile sunt reale si ca modul de gandire al oamenilor le influenteaza direct sanatatea si viata, persoanele respective si-au dat seama ca necazul lor provenea de la insesi procesele lor de gandire. Ele au inceput sa-si analizeze viata. Cand le-a venit inspiratia si au dobandit sarguinta necesara ca sa-si schimbe modul de gandire, si-au putut revitaliza sanatatea. O noua atitudine se poate transforma intr-o noua obisnuinta.

Antreneaza-ti creierul – Joe Dispenza

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Nu exista alt timp, in afara de acum

Al doisprezecelea secret

Nu exista alt timp, in afara de acum

imagesAu fost momente cand toata viata mea avea sens. Stiam exact cine sunt. Oamenii din viata mea se aflau acolo, fiecare cu un motiv. In mod clar, stiam ca motivul este iubirea –astfel ca, pentru moment, puteam sa rad de ideea absurda ca as avea dusmani, sau ca as fi un strain in aceasta lume.

Perfectiunea are un mod misterios de a se strecura inauntru si afara din timp. Imi imaginez ca sunt putini aceia care nu au simtit genul de clipa pe care tocmai ai descris-o, dar nu am intalnit nicio persoana care sa poata sa pastreze acea clipa. Insa oamenii vor asta cu disperare – si, adesea, aceasta foame le motiveaza viata spirituala. In traditia budista, exista o multime de exercitii dedicate mintii deplin constiente – o stare de constienta, in care poti fi constient de momentele perfecte. Sa speram ca toate vor deveni perfecte. Dar, ca sa fiti constienti, trebuie mai intai sa va surprindeti cand sunteti inconstienti – lucru extrem de dificil; la urma urmei, a fi inconstient poate fi definit ca a nu sti ca nu esti constient.

Toate aceste alunecusuri mi-au dat de furca, pana cand cineva mi-a spus: “E ca atunci cand esti fericit. Cand esti fericit, esti doar fericit. Nu trebuie sa te gandesti la asta. Si apoi vine o clipa cand spui cu voce tare: “Chiar ma simt fericit acum, iar fericirea incepe sa dispara. De fapt, poti sa risipesti vraja, doar gandind cuvintele: Sunt fericit acum.”

Acest exemplu mi-a explicat ce inseamna sa ai mintea complet constienta: inseamna sa surprinzi momentul prezent, fara cuvinte sau ganduri. Putine lucruri sunt mai usor de descris si mai greu de facut, decat asta. Piatra de incercare este timpul. Timpul e la fel de alunecos ca si acel moment binecuvantat,dinainte de a spune: “Acum sunt fericit”. Sa fi fost momentul acela cu adevarat trecator – sau este etern?

Multi dintre noi luam de buna afirmatia ca timpul zboara – adica, trece prea repede. Dar, de fapt, in starea de minte complet constienta, timpul nu trece deloc. Exista numai un singur moment de timp, care se reinnoieste mereu si mereu, cu o varietate infinita. Astfel, secretul in ceea ce priveste timpul este ca el exista doar asa cum ne gandim de obicei la el. Trecutul, prezentul si viitorul sunt doar niste cutii mentale, pentru lucrurile pe care vrem sa le tinem aproape sau departe de noi; spunand ca “timpul zboara”, conspiram ca sa impiedicam realitatea sa se apropie prea mult. Sa fie timpul un mit, pe care il folosim doar cand ne convine?

Dr. Deepak Chopra – Cartea Secretelor

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Crearea realitatii-Crearea sanatatii

mind-blowing-554x260Trupul-minte uman este o parte a unui camp de inteligenta constient, ganditor. In fiecare secunda a existentei, expresia locala pe care o numim “trup-minte” schimba energie si informatie cu expresia nonlocala pe care o numim “univers”. Singura problema este ca noi facem acest lucru in mod inconstient. Un om obisnuit gandeste aproximativ saizeci de mii de ganduri pe zi. Acest fapt nu este deloc surprinzator. Ceea ce este putin tulburator este ca 95 de procente din gandurile pe care le avem astazi sunt identice cu gandurile de ieri. In fiecare zi, cream in mod inconstient aceleasi tipare de energie, care dau nastere aceleasi expresii fizice a trupului.

Imaginati-va ca, o data pe an, ati putea sa schimbati toate caramizile din care e construita o cladire, dar, din obisnuinta, sau pentru ca, pur si simplu, nu va vine o idee mai buna, ati tine cu dintii de conceptia ca nu exista decat un singur fel de a construi acea cladire. Prin urmare, ati aseza caramizile in aceleasi locuri, an dupa an, si ati obtine aceiasi constructie. Ei bine, daca aveti impresia ca trupul slabeste cu timpul, ca imbatraneste sau se poate imbolnavi, aceasta credinta va fi transpusa in tiparele de energie corespunzatoare.

Fiecare interpretare pe care o facem, in orice moment, are un efect asupra tiparelor de energie ale trupului. Dar putem sa schimbam aceste tipare, fiindca noi suntem cei care le-am creat de la inceput. Avem puterea de a face alegeri. Dar majoritatea oamenilor sunt victime ale gandirii societatii, se afla sub hipnoza conditionarii sociale. Simturile noastre proceseaza mai putin de o miliardime dintre stimuli ce ne stau la dispozitie, iar conditionarea sociala accentueaza lucrurile pe care noi le credem posibile si le elimina pe acelea pe care nu le credem posibile. Trebuie sa ne trezim si sa depasim aceasta hipnoza; trebuie sa depasim conditionarea sociala, la un nivel mai profund. Cum putem face asta? Observand intregul proces si devenind constienti de el. Atunci ne dam seama ca exista mai multe variante.

Deepak Chopra – Putere, libertate si gratie divina

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Fii sincer, spune adevarul

Cum sa cauti inauntrul tau:

there_is_no

Fii sincer, spune adevarul

De ce se spune ca adevarul te va elibera? Oamenii sunt pedepsiti si ostracizati tot timpul, pentru ca spun adevarul. Minciunile au adeseori succes. O intelegere politicoasa, de genul: „fa-te ca nu vezi si nu face valuri” a adus bani si putere multor oameni. Dar „Adevarul va va face liberi”[Ioan VIII, 32], nu a fost menit sa fie un sfat practic. In spatele acestor cuvinte exista o intentie spirituala, care, in esenta, spune: „Tu nu poti sa te eliberezi, dar adevarul poate sa o faca.” Cu alte cuvinte, adevarul are puterea sa dea la o parte ceea ce este fals si, facand acest lucru, ne poate elibera.

Planul ascuns al ego-ului este sa se mentina in functiune. Insa, la momentele cruciale, ne vorbeste adevarul si ne spune cum stau lucrurile cu adevarat – nu pentru totdeauna si nu pentru toata lumea, ci chiar in acest moment, si numai pentru noi.

Daca vrei sa te eliberezi, trebuie sa onorezi acest impuls. Cand ma gandesc la cum arata o astfel de strafulgerare de adevar, imi vin in minte cateva exemple:

–          Stii ca nu poti sa fii ceea ce vrea altcineva sa fii, indiferent cat de mult iubesti cealalta persoana.

–          Stii ca iubesti, chiar si cand e infricosator sa o spui.

–          Stii ca lupta altcuiva nu este lupta ta.

–          Stii ca esti mai bun decar pari.

–          Stii ca o sa supravietuiesti.

–          Stii ca trebuie sa mergi pe drumul tau, indiferent de ce inseamna asta.

Fiecare fraza incepe cu stii, pentru ca martorul tacut este acel nivel la care te cunosti pe tine, indiferent de ce anume cred altii ca stiu. A-ti spune propriul adevar, nu este acelasi lucru cu a exploda si a scoate la lumina toate lucrurile neplacute de care ti-a fost prea frica, sau ai fost prea politicos ca sa le spui. Astfel de iesiri au intotdeauna in spate un sentiment de presiune si de tensiune; ele isi au radacina in frustrare si sunt pline de suparare si durere.

Genul de adevar care vine de la cel care stie este calm si nu se refera la cum se comporta altii, ci clarifica cine esti cu adevarat. Pretuieste aceste strafulgerari. Nu le poti face sa apara, dar poti sa le incurajezi, fiind sincer si nelasandu-te sa devii un personaj, care a fost creat doar ca sa te faca sa te simti in siguranta si acceptat.

Deepak Chopra – Cartea secretelor

De la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Nu esti niciodata singur

Dintre toate fricile, frica de singuratate, de departe, bate recordul la mutilarea sufletului nostru. 

 

Imagine

O minte dominata de aceasta frica va fi mereu in cautarea antidotului singuratatii si va crea tot felul de ganduri, prin care sa te convinga sa actionezi ca si cum compania si relatiile sunt cel mai important lucru din lume. Va cauta tot felul de contexte prin care sa fii cu cineva, indiferent de pretul platit. De aceea, vei fi ca un robotel ghidat de frica (inconstient, desigur, sau chiar constient cateodata), in loc sa fii un suveran ghidat de puterea de creatie a Sinelui tau.

Ce ganduri arata ca ti-e frica de singuratate? Iata cateva:

  • rau e cu rau dar mai rau e fara rau
  • am foarte mult de munca, trebuie sa fac neaparat asta, nu pot pleca
  • daca raman singur/a nu ma voi descurca
  • sa am mereu o prieten/a cu care vorbesc sau sa ma  intilnesc
  • ce o sa zica lumea daca nu am partener/a? Inseamna ca nu sunt valoros, am defecte
  • da, ar trebui sa inchei relatia in care sunt acum, dar mai stau putin pana gasesc pe altcineva ca sa nu sufar cand voi pleca.

Datorita acestui program care iti sopteste mereu in ureche: „sa nu ramai niciodata singur, va fi o catasatrofa, vei pierde totul si vei suferi cumplit”, ajungi sa crezi, mai grav ca nu vei mai avea parte de IUBIRE. Da, asta este lovitura de gratie la care cedeaza toti, faptul ca singuratatea e asociata cu lipsa iubirii. 

Nimic mai distorsionat. Ce se intampla, de fapt, cand vrei sa infrunti aceasta voce, acest demon care te bantuie, poate din copilarie? Se intampla ca, Sinele tau a gasit un canal si te-a contactat, iar tu ACUM ai puterea sa iti infrunti credintele irationale care ti-au controlat viata in trecut cu forta suplimentara care vine de la el.  Acum ai un germen al unei gandiri noi, care va creste si va deveni un nou program, al iubirii de Sine. Cand infrunti demonul fricii de singuratate si il faci sa taca, in linistea ta interioara vei descoperi ca nu esti niciodata singur. Vei descoperi ca esti mereu cu Sinele tau in spatiul tau interior, si simti iubirea lui profunda si calda, de fapt, esti iubirea profunda si calda, pentru ca dispare sentimentul de separare. Asta e marea surpriza si marele cadou pe care il desfaci la sfarsit: siguranta si iubirea sunt in tine si nu plecasera niciodata. Dintotdeauna erau acolo. ACUM ai devenit constient de ele. In trecut, doar credeai ca esti singur, si asta a devenit realitatea in care ai trait. 

Acum, experimentezi iubirea Sinelui tau si nu esti niciodata singur, e imposibil. Rezultatul se va vedea in redefinirea relatiilor din jur, in care nu vei mai fi manipulat, abuzat,controlat,folosit din frica de singuratate si nici tu nu vei mai face acest lucru cu ceilalti. 

Pentru relatii in care te iubesti atat de mult pe tine incat nu-l poti rani pe celalalt, 

cu drag, Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

22 mai-Curs „Schimbarea liniei de destin-Saltul pe o noua linie temporala”

INSCRIE-TE ACUM la cursul SCHIMBAREA LINIEI DE DESTIN – SALTUL PE O NOUA LINIE TEMPORALA

 Scoala de Activare a Sinelui si ICSCC  va invita pe 22 mai 2013, ora 15.00, sa participati la un nou curs intentiv de dezvoltare personala

fdsSchimbarea liniei de destin este o e decizie, este o alegere. Cine o face este complet treaz si constient de puterea Sinelui sau interior de a-si crea un nou destin.  Ai inceput vreodata in viata ceva “de la zero?” Ceva nou care te-a condus intr-o directie neasteptata si in acelasi timp mult visata? De ce sa astepti sa-ti ofere cineva sansa sau oportunitatea de a-ti schimba viata? Tu esti cel care-ti creezi sansa, tu iti nasti oportunitatile. Fiind constient de forta neclintita din tine – Sinele, si mentinand mereu un contact constient cu el poti declansa in viata ta un sir de evenimente, oportunitati, alegeri care sa te conduca la orice finalitate doresti.

Prin exercitii practice, inveti sa folosesti un instrument ce va fi oricand la dispozitia ta: “Conectarea” si inca o data inveti sa exersezi disciplina conectarii si sa o transformi intr-un stil de viata. Cursul ofera un cadru de invatare si cunoastere si te initiaza in propria ta viata. In actul de  a trai constient de tine.  Cei care l-au parcurs, deja au manifestat noul destin si am celebrat impreuna cu ei modificarile si schimbarile din viata lor.

Sa schimbi linia de destin nu inseamna sa fugi din destinul in care esti deja. Inseamna sa-l privesti cu intelepciune si sa decizi ca ai experimentat destul din tot ce a fost pana acum si ca, pur si simplu vrei in mod autentic si plin de curiozitate sa experimentezi altceva. Noi toti suntem calatorii liniilor infinite de destin ale Universului. Orice alegere faci se reflecta in viata pentru ca o traiesti.  Nu poti sa nu alegi, si daca tot o faci, atunci fa-o constient de Sine.
Asa sa fie!

TRAINER: Diana Laura Ciubotaru, este formator si supervizor in psihoterapie sistemica de familie si cuplu in cadrul Scolii Sistemice de Formare Iasi, psihoterapeut principal specializat in terapie sistemica de familie si cuplu, presedintele Institutului de Cercetare si Studiul Constiintei Cuantice si creatorul Scolii de Activare a Sinelui, specializata in terapia Sinelui si terapeut licentiat in terapia Bowen.

DETALII DE ORGANIZARE
Locatia: IASI, Centrul HolistSan, Sos. Nicolina, nr.85, bl. 988, sc. B, parter, interfon 02

Cand? 22 mai 2013

Cost: 200 ron

Numar:10 participanti

Pentru informatii suplimentare si inscrieri contactati:
email: icsccdianaciubotaru@gmail.com
mobil: 0742 094746, 0741093131

%d blogeri au apreciat asta: