Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Posts tagged ‘atitudine’

De la decizie la actiune

invatareOrice lucru nou am invata si l-am duce pe o treapta de maiestrie si arta, urmam patru pasi de baza:

  1. La inceput, suntem inconstient de nepriceputi, nu stim nici macar ca nu stim.
  2. Pe masura ce inaintam cu invatatul si constientizam ce dorim, devenim constient nepriceputi.
  3. In timp ce ne pregatim sa incepem procesul de demonstrare (punerea in practica, actiunea), si daca insistam sa aplicam cele invatate, ajungem in cele din urma constient priceputi, adica putem efectua o actiune cu un anumit grad de efort constient.
  4. Daca mergem mai departe, aplicandu-ne constientul asupra propriei demonstratii si reusim sa realizam actiunea in mod repetat, devenim inconstient de priceputi. La inceputul procesului de schimbare, aici vrem sa ajungem.

Acum cativa ani, m-am hotarat sa invat sa folosesc snowboardul. Eram inconstient de nepriceput. In momentul in care am decis ca vreau sa invat acest lucru nou, am patruns pe teritoriul constientizarii nepriceperii – stiam ca nu stiu s-o fac. Prin procesul de instruire, prin care am capatat cunostinte despre cum se face si in cadrul caruia mi-am pus cunostintele respective in practica, am facut trecerea la constientizarea priceperii, adica trebuia sa ma gandesc la ce aveam de facut aproape in fiecare clipa ca sa stau drept, sa raman la poalele dealului si sa nu pierd controlul. Trebuia sa fiu constient clipa de clipa, sa nu pierd din minte hotararea si, cand mi-am pierdut concentrarea, rezultatul a fost destul de dureros. Formula aceasta se aplica indiferent ce invatam – un sport, o atitudine, o virtute sau o trasatuta supranaturala. A stapani ceva inseamna a-l transforma intr-o amintire implicita si a-l face sa para usor de facut.

In timp si cu mai mult exercitiu si cu mai putine cazaturi, am reusit sa ajung pana jos fara sa fiu nevoit sa-mi reamintesc tot ce fusesem invatat despre snowboard. Pe urma, corpul a trebuit sa se relaxeze suficient ca sa-l transforme intr-o a doua natura, care sa nu mai solicite atata efort. Am inceput sa ma gandesc mai putin si sa-mi las corpul sa-si aminteasca ce sa faca. Cand am ajuns in punctul in care nu mai eram nevoit sa ma gandesc la ce faceam si am reusit pur si simplu s-o fac, ma aflam in etapa in care eram inconstient de priceput.

Joe Dispenza – Antreneaza-ti creierul

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Anunțuri

Raul nu este dusmanul tau

binele-si-raul2Cel mai crunt esec al spiritualitatii apare in fata raului.Oamenii idealisti si iubitori, care nu i-ar face rau niciodata altcuiva, se trezesc atrasi in razboi. Credintele care propovaduiesc existenta unui Dumnezeu unic conduc campanii pentru a-i omori pe necredinciosi. Religiile iubirii involueaza, ajungand la atitudini de ura fata de eretici si fata de aceia care ameninta credinta. Chiar daca tu crezi ca esti posesorul adevarului suprem, nu exista nicio garantie ca vei scapa de rau. In numele religiei au avut loc mai multe violente, decat pentru orice alt motiv. De aici si amarul aforism: Dumnezeu a lasat adevarul, iar Diavolul a spus:”Lasa-ma pe mine sa-l organizez..”

Mai exista si esecul, mai subtil, al pasivitatii – sa stai deoparte si sa lasi raul sa-si faca de cap. Poate ca asta reflecta o credinta secreta- aceea ca, la urma urmei, raul este mai puternic decat binele. Una dintre personalitatile cele mai spiritualizate ale secolului al douazecilea a fost intreabata cum ar trebui sa reactioneze Anglia, la amenintarea nazismului. El a raspuns:

“Vreau sa luptati impotriva nazismului, fara arme. As vrea sa puneti deoparte armele pe care le aveti, convinsi ca sunt inutile pentru a va salva – pe voi sau omenirea. Ii veti invita pe Herr Hitler si pe Signor Mussolini sa ia ce vor din tarile pe care le numiti ale voastre. Lasati-i sa puna stapanire pe frumoasa voastra insula, pe multele si minunatele voastre cladiri. O sa dati toate acestea, dar nu le veti da sufletele si mintile voastre.”

Autorul acestui pasaj a fost Mahatma Gandhi; nu mai e nevoie sa spunem ca “scrisoarea sa deschisa” catre englezi a fost primita cu o atitudine de soc si indignare. Cu toate acestea, Ghandi respecta principiul Ahimsa – principiul non – violentei. El a folosit cu succes violeta pasiva, pentru a-i convinge pe britanici sa-i acorde Indiei libertatea; astfel, prin refuzul de a merge la razboi impotriva lui Hitler – pozitie pe care a adoptat-o de-a lungul celui de-al doilea razboi mondial – Ghandi isi respecta credintele sale spirituale. Oare ar fi functionat Ahimsa, cu adevarat, ca sa-l convinga pe Hitler – un om care a declarat ca “razboiul este tatal tuturor lucrurilor?” Nu vom sti niciodata. Cu siguranta ca pasivitatea in sine are un aspect intunecat. Biserica Catolica marcheaza anii in care a permis uciderea a milioane de evrei, in timpul nazismului – pana acolo, incat evreii italieni au fost adunati chiar sub ferestrele Vaticanului – ca pe una dintre cele mai intunecate perioade ale sale.

Astfel ca, haideti sa recunoastem ca spiritualitatea deja a esuat de nenumarate ori, in ceea ce priveste abordare raului. Indepartandu-se de invataturile care nu au facut decat sa-i permita raului sa se propage si sa se intinda, realitatea unica deschide o noua cale- pentru ca, daca exista o singura realitate, atunci raul nu are nicio putere speciala si nicio existenta separata. Nu exista niciun Satan cosmic, care sa fie rivalul lui Dumnezeu – si pana si razboiul intre bine si rau este doar o iluzie, nascuta din dualitate.

La urma urmei, atat raul, cat si binele sunt forme pe care constiinta poate alege sa le adopte. In acest sens, raul nu este diferit de bun. Similaritatea lor ne duce inapoi, la sursa. Dintre doi copii nascuti in aceeasi zi, dupa ce au crescut, unul poate sa faca rau iar altul bine, dar ca bebelusi, nici unul dintre ei nu a fost creat sa fie rau. Potentialul pentru corect si gresit exista in constiinta lor si, pe masura ce copiii cresc, constiinta lor va fi modelata de multe forte.

Aceste forte sunt atat de complexe, incat a eticheta pe cineva ca fiind cu totul rau, nu are niciun sens. Dati-mi voie sa enumar fortele care modeleaza orice copil  nou-nascut:

–          Indrumarea sau absenta indrumarii parintesti

–          Prezenta sau absenta iubirii

–          Contextul intregii familii

–          Presiunea la scoala si presiunea sociala, in viata

–          Tendintele si reactiile personale

–          Credintele doctrinare si invaturile religioase

–          Karma

–          Cursul istoriei

–          Modelele

–          Constiinta colectiva

–          Atractia fata de mituri, eroi si idealuri

Fiecare dintre fortele enumerate mai sus va influenteaza alegerile si, fara sa va dati seama, va imping sa actionati. Pentru ca realitatea este coplesita de toate aceste influente, la fel este si raul. E nevoie de toate aceste forte, pentru ca binele si raul sa apara. Daca eroul vostru din copilarie a fost Stalin, nu veti percepe lumea la fel ca atunci caand eroul vostru ar fi fost Ioana D`Arc. Daca sunteti protestant, viata voastra pe vremea persecutiei hughenote nu ar fi fost aceeasi ca cea de la periferiile americane de astazi. Ganditi-va la o persoana, ca si cum ar fi o cladire cu sute de circuite electrice, care ii transmit nenumarate mesaje si alimenteaza si o armata de proiecte diferite. Uitandu-va la cladire, o vedeti ca pe un singur lucru, ca pe un singur obiect care se afla acolo. Insa viata ei launtrica depinde de sutele de semnale care intra in ea. La fel se intampla si cu viata voastra.

In si de la sine, niciuna dintre fortele care ne alimenteaza nu este rea. Insa, prins in aceasta varietate de influente, fiecare om face alegeri. Eu cred ca orice inclinatie catre rau se reduce la o alegere facuta in constiinta. Iar, atunci cand au fost facute, aceste alegeri au parut bune. Acesta este paradoxul esential din spatele actiunilor rele, pentru ca oamenii care fac rau – cu rare exceptii – pot sa-si identifice motivele in deciziile pe care le-au considerat a fi cele mai bune in situatiile date. Spre exemplu, copiii care sunt maltratati sfarsesc adesea ca adulti care isi maltrateaza proprii copii. Ai crede ca, fiind victime ale violentei in familie, ei vor fi  ultimii care sa recurga la asta. Insa in mintea lor nu sunt disponibile alte optiuni nonviolente. Intrucat abuzul actioneaza asupra mintii lor, inca din copilarie, este atat de puternic, incat umbreste libertatea de a alege.

Oamenii care se afla in diferite stari de constienta, nu vor avea aceeasi definitie pentru bine si rau. Un exemplu esential este sclavia sociala a femeilor din toata lumea, care pare ceva complet rau in lumea moderna, dar care, in multe tari, este alimentata de traditie, de sanctiunile religioase, de valorile sociale si de practicile de familie, vechi de secole. Pana nu demult, chiar si victimele percepeau rolul femeii neajutorate, ascultatoare si copilaroase, ca fiind “bun”.

Raul depinde, in totalitate, de nivelul de constiinta.

Dr. Deepak Chopra – Cartea secretelor

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

Cautarea unei imagini despre sine si lume

Trauma de atasament dezamageste nevoia de dragoste, adapost, protectie si acceptare. Oamenii pe care trebuie sa ne bazam cel mai mult, parintii nostri, nu sunt langa noi si abuzeaza de dependenta noastra. Ei ne darama granitele si-si descarca traumele in sufletul nostru. Se intelege ca de aici apare o filosofie de viata care se bazeaza pe neincredere, este lipsita de constiinta si nu are limite, pentru ca in familie nu exista o constiinta care sa arate cum se deosebeste ceea ce este corect de ceea ce este fals. De aici poate rezulta, de asemenea, refugiul in promiscuitate sau prostitutie, ca si  retragerea in izolare deplina si ura impotriva tuturor barbatilor sau femeilor. Oamenii care au experimentat trauma de atasament sunt si victimele grupurilor care promoveaza violenta, secteleor cu tenta psihologica si fanaticilor religiosi. Barbatii care au trait grave traume de atasament poarta in sine potentialul de a ucide. Durerile insuportabile sunt exprimate, dar nu si vindecate.iStock-attachment-finger-300x199

Dar experienta unei traume de atasament ar putea si sa prezinte trairea dragostei ca ceva foarte pretios. Nici dragostea parintilor pentru copiii lor nu este ceva de la sine inteles. Este ceva special. Caracterul special al dragostei se gaseste si in multe alte relatii, fata de oameni, de animale sau de  natura in general. Cel care, suferind grave traume de atasament, nu vrea sa cada in dependenta si intr-un fel de tendinta durabila la suicid, trebuie sa-si extraga din multe surse bune energiile si fortele care-l tin in viata. Trebuie sa invete mai intai sa se perceapa pe sine si sa descopere cine este, inainte de a-si deschide din nou granitele pentru altii. Doar intr-o raportare plina de dragoste fata de sine insusi, omul poate gasi ceea ce a sperat initial de la parintii lui. Poate ca, pana la urma, aceasta atitudine va inmuia si inima parintilor. Caci dragostea parintilor pentru copiii lor exista intotdeauna; trebuie doar eliberata din inchisoarea traumelor.

Trauma, atasament, constelatii familiale – Franz Ruppert

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

A doua parte – Despre Constiinta: creier si materializare

tumblr_m8q46pgYfn1ryt2fvo1_500Pineala, sau ce-a de-a sasea pecete, este mecanismul resonsabil de amplificarea frecventelor de gandire, astfel incat sa poata fi transmise in intregul corp.  Secretia hormonala de la pituitara in pineala este ceea ce activeaza diverse parti din creier, pentru a recepta si pentru a gazdui diverse frecvente de gandire.

Armonia functiilor este mentinuta prin secretia de hormoni produsa de glandele endocrine si care trece in sange. Pineala raspunde de mentinerea aceste armonii. Secretia de hormoni a pinealei activeaza si celelalte glande, facandu-le sa secrete hormonii lor, in armonie una cu cealalta, creand astfel ceea ce se numeste echilibru hormonal. Nivelul acestui echilibru este determinat de frecventele de gand colectiv ce sunt primite de catre sistemul pineal. Cu cat frecventele gandului sunt mai inalte, cu atat secretia hormonala este mai abundenta in organism. De asemenea, cu cat frecventele sunt mai inalte, cu atat pineala activeaza pituitara, care isi secreta hormonii ce activeaza creierul pentru a primi frecvente de gandire  si mai inalte.

Cum se realizeaza in fiinta voastra, gandul provenit din fluxul constiintei? Cand gandul patrunde prin aura voastra, aura nu-l defineste – adica, nu judeca si nu modifica gandul; il lasa sa treaca, fara restrictii. Cand propulsorii gandului ajung la creier, ei calatoresc intai la partea de sus a emisferei drepte a creierului mare, acolo unde isi au locul functiile intelectului sau ale ratiunii si unde se exprima eul fals.

Ori ce este eul fals? Este cunoasterea dobandita din experienta umana, ce este inregistrata in suflet si articulata prin portiunile rationale ale creierului. El reprezinta atitudinile colective ale Dumnezeului/om ce traieste  doar pentru a supravietui, in umbra constiintei sociale. Iar aceasta perspectiva colectiva va refuza sa perimta ca gandurile sa fie receptate si folosite pentru o realizare mai inalta in cadrul intruparii.

Fiecare frecventa de gand pe care eul fals o lasa sa patrunda in creier este transformata in curent electric si trimisa spre aceasta portiune a creierului care a fost activata de catre pituitara, pentru a gazdui acea frecventa. Portiunea din creier respectiva amplifica apoi curentul si il trimite spre sistemul pineal. Sistemul pineal guverneaza sistemul nervos central. El colecteaza fiecare frecventa de gand primita, o amplifica si mai mult si o propulseaza prin sistemul nervos central, care circula prin coloana vertebrala ca o sosea de gand electric. Curentul electric produs de sistemul pineal curge prin lichidul sistemului nervos central – care este apa – in jos, prin coloana, iar apoi prin fiecare nerv, spre fiecare celula din organism.

Fiecare celula din corp este alimentata prin sange, cu gazele derivate din actiunea enzimelor asupra alimentelor consumate. Cand curentul electric produs de gand patrunde in structurile celulare, el intra ca o scanteie de lumina. Scanteia aprinde celula, facand ca gazul sa se extinda, ceea ce ii permite celulei sa se divida, prin ce se numeste proces de clonare si ii permite sa se regenereze si sa creeze o alta celula. Prin urmare, intregul organismul este hranit printr-un singur gand. In acest fel este mentinuta viata in structurile moleculare ale intruparii, prin efectele tuturor gandurilor pe care vi le permiteti sa le primiti, in fiecare clipa a existentei voastre.

Pe masura de gandul alimenteaza in mod continuu fiecare celula, intregul trup reactioneaza la impulsurile sale electrice – intregul trup. Deci, efectul gandului, trait in fiecare celula, creeaza o senzatie, un sentiment, o emotie, sau ceea ce se numeste un fel de “freamat” in trup. Aceasta senzatie este apoi trimisa sufletului, pentru a fi inregistrata.

Sufletul vostru este o mare banca de date, un computer impartial, ce inregistreaza foarte meticulos fiecare emotie simtita in intruparea voastra. Cand sunteti emotivi, inseamna ca simtiti un gand ce a bombardat structura de lumina a fiintei voastre, a fost acceptat de catre creier si trimis prin sistemul nervos central pentru a produce o senzatie in fiecare celula din corp. Sufletul inregistreaza apoi aceasta senzatie ca pe o emotie, cu scopul de a avea un sistem de referinta caruia sa i se adreseze – ceea ce se numeste memorie.

Memoria nu are dimensiune; ea este esenta. Memoria nu este o banca de date vizuala, ci una emotionala. Emotia este cea care creeaza imaginea vizuala. Sufletul nu inregistreaza imagini sau cuvinte, in scopul de a le memora; el inregistreaza emotiile produse de acele imagini si cuvine.

Sufletul preia emotia creata de catre gandul simtit in intregul corp si cauta prin banca de date a memoriei, pentru a gasi ceva asemanator, ceva ce portiunile rationale ale creierului – ceea ce numiti intelect – sa poata identifica, pentru a putea selecta un cuvant care sa descrie sentimentul.

Toate notiunile pe care le puteti descrie au anumite sentimente atasate, bazate pe experienta. Stiti ca floarea este floare, datorita experientelor emotionale avute in ceea ce o priveste. Ati vazut, ati atins, ati mirosit si ati purtat structurile numite flori. Prin urmare, simtiti florile intr-un mod anumit. Stiti ca matasea este matase, deoarece o asociati cu anumite senzatii si cu anumite experiente emotionale, ce dau nastere intelegerii notiunii de matase. Sufletul a inregistrat toate aceste informatii din experientele voastre emotionale. Deci, atunci cand sentimentul dat de gand este simtit, sufletul inregistreaza acea senzatie si cauta in banca de date a memoriei, un sentiment asemanator, provenit din gandurile traite anterior. Apoi, trimite aceasta informatie inapoi spre creier,pentru a intru a indica faptul ca gandul a fost inteles in totalitatea sa, in intreaga intrupare. Gandul nu este inteles doar prin intermediul creierului; el este inteles in totalitatea corpului vostru. Partea rationala a creierului va permite apoi sa formulati un cuvant pentru a descrie acel sentiment.

Ramtha – Cartea Alba

Maine continuam,

De la Diana Ciubotaru – psihologul din Iasi

%d blogeri au apreciat asta: