Un corp sanatos se mentine cu o minte deschisa si un spirit liber..

Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (4) Imprimare Email
Mecanica cuantică
Scris de Scientia.ro
Marţi, 01 Martie 2011 18:30
David BohmÎn ultima parte a articolului, Michael Brooks face referire la o a treia interpretare a teoriei cuantice, interpretarea Broglie-Bohm, care apelează la un set de aşa-numite variabile ascunse pentru a elucida misterele universului subatomic.

Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (3)

INTERPRETAREA DE BROGLIE-BOHM

Interpretarea istoriilor alternative nu este singura care a captat atenţia cosmologilor. În 2008, Anthony Valentini de la Imperial College din Londra sugera că radiaţia cosmică de fond care a apărut imediat după Big Bang ar putea reprezenta un argument în favoarea interpretării Broglie-Bohm a mecanicii cuantice. Conform acestei teorii, particulele cuantice sunt caracterizate de o serie de proprietăţi încă nedescoperite denumite de fizicieni variabile ascunse.

Ideea din spatele acestei interpretări este că, odată luate în calcul aceste variabile ascunse, comportamentul ciudat observat la nivel cuantic ar putea fi explicat, fapt care ar lăsa urme şi la nivelul hărţilor detaliate cu privire la radiaţia cosmică de fond. Valentini susţine că variabilele ascunse ar putea reprezenta fundamentul unui mecanism teoretic pe baza căruia să se ajungă la o potrivire mai exactă între modelele obţinute la nivel teoretic şi structura observată a radiaţiei cosmice de fond, prin comparaţie cu ceea ce rezultă pe baza mecanicii cuantice standard.

Deşi este vorba de o idee care atrage, până în prezent nu există dovezi concludente care să o confirme. Mai mult decât atât, dacă ceva neprevăzut va fi descoperit cu privire la distribuţia radiaţiei cosmice de fond, asta nu va reprezenta o dovadă în favoarea ipotezei lui Valentini, apreciază Vedral: oricare dintre interpretări ar putea pretinde că în cazul universului timpuriu condiţiile existente ar putea genera rezultate neaşteptate.

„Ne confruntăm cu un blocaj, suntem într-o situaţie care ne sugerează că probabil nu vom putea decide niciodată pe cale experimentală între interpretările date de Everett şi respectiv Broglie-Bohm,” recunoaşte Brown. Dar, adaugă acesta, acesta nu este un motiv de pesimism. „Cred că s-au făcut progrese semnificative. Mulţi oameni spun că nu putem face nimic din cauza faptului că ne lipseşte un experiment decisiv de diferenţiere, dar în mod cert unele interpretări sunt superioare altora.”

CONCLUZII
Pentru moment, Brown, Deutsch şi Zeilinger refuză să-şi abandoneze opiniile favorite despre mecanica cuantică. Zeilinger este fericit, totuşi, pentru faptul că dezbaterea cu privire la înţelesurile teoriei cuantice nu dă semne de oboseală.

Vedral este de acord. Deşi face parte din grupul susţinătorilor interpretării istoriilor alternative, el admite că interpretarea aleasă ca favorită este în mare parte o chestiune de gust. „În marea majoritate a cazurilor nu se pot stabili deosebiri pe cale experimentală, astfel că tot ce rămâne de făcut este să îţi urmezi instinctele.”

Ideea că fizicienii cutreieră acest tărâm populat cu multiplele interpretări ale teoriei cuantice, alegându-şi favorita dintr-un simplu capriciu personal, poate părea o întreprindere care nu are nimic în comun cu ştiinţa, dar până acum această abordare nu a generat vreo problemă.

Teoria cuantică a transformat complet lumea prin intermediul invenţiilor care îşi bazează funcţionarea pe  legităţile lumii microscopice – de exemplu tranzistorul şi laserul – şi probabil că vor urma şi multe altele. Faptul că au la dispoziţie mai multe interpretări ale teoriei cuantice din care să aleagă le oferă fizicienilor şi idei despre efectuarea de experimente în diverse maniere. Dacă e să judecăm prin prisma experienţelor anterioare, o atitudine receptivă şi deschisă cu privire la semnificaţiile teoriei cuantice ar putea echivala chiar cu naşterea unui nou domeniu al fizicii, spune Vedral. Iar asta ar fi cu adevărat interesant.

Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol, realizată cu acordul New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.

de la Diana Ciubotaru, psihologul din Iasi

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: